Radioul Modern

Imagine preview
(6/10 din 4 voturi)

Acest curs prezinta Radioul Modern.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 45 de pagini .

Profesor: Irene Joanescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Mass Media, Comunicare

Cuprins

INTRODUCERE .5
SA STAM DE VORBA .9
1.1. Cuvinte auzite, nu vazute .12
1.2. O audienta mare. de indivizi .16
1.3. Claritate, simplitate, concizie. .19
1.4. Reguli de compozitie .25
1.4.1. Diateza activa .25
1.4.2. Vocabularul .27
1.4.3. Pronumele personale .33
1.4.4. Constructive negative .34
1.4.5. Timpul verbelor .36
1.4.6. Titulaturi si functii .43
1.4.7. Cifre si abrevieri .46
1.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale .47
1.5. Ritmul .50
1.6. Culoarea .52
Concluzii.53
ATI AFLAT ULTIMA NOUTATE? .55
2.1. Definitie .55
2.2. Caracteristicile stirii .58
2.3. Tipuri de stiri .64
2.4. Organizarea si structura stirilor .66
2.4.1. Valoarea de stire si prelucrarea informatiei .66
2.4.2. Recunoasterea functiei de povestire .70
2.4.3. Tipuri de structura a stirii .72
2.4.4. Inserturile .76
2.4.5. Lansarile si anunturile .79
2.5. Scrierea stirilor .82
2.5.1. Bazele scriiturii unei stiri de radio .82
2.5.2. Lead-ul .83
2.5.3. Tipuri de organizare a corpului stirii .98
2.5.4. Atribuirea informatiei .99
2.5.5. Nume de persoane .104
2.5.6. Citatele directe .107
2.5.7. Inserturile sonore .113
2.5.8. Repetitia si redundanta .116
2.5.9. Rescrierea stirilor pentru difuzare.118
2.5.10. Contra – indicatii .124

Extras din document

Vocabularul

In sfârsit, William Strunk a fost un adept al limbajului concret. “Este de preferat specificul, generalului, cuvântul precis celui vag, concretul abstractului”, spunea el ( ). Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficienti fiindca au lucrat cu particularitati si au oferit detaliile ce contau. Prea des jurnalistii încearca sa-si largeasca audienta apelând la cazul general in locul celui particular, angajând mai degraba termeni abstracti decât exemple concrete.

Lingvistul S.I.Hayakawa ( ) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea ce a numit “scara abstractizarii”. Sa luam de exemplu cazul unei vaci numita Floricica. Urcând scara substantiv cu substantiv, vaca este identificata ca Floricica (un animal unic), rasa Guernsey, vaca, inventar viu (septel), bun al fermei, si, in final, avere. La fiecare nivel de abstractizare relatia dintre Floricica si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga, dar caracteristicile care o identifica in mod unic trebuie lasate deoparte. In timp ce putem sa ne formam o imagine clara a Floricelei, vaca Guernsey, exista numai o urma slaba a imaginii sale cand încercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului. O lectie importanta aici este ca detaliile si particularitatile au puterea de a forma imagini in mintea audientei - observatie importanta cand scriem pentru radio.

Un jurnalist sensibil la cuvinte la va utiliza pe acelea care au o mai mare valoare conotativa. Cuvintele sugestive vor trezi asociatii in mintea ascultatorului si-i vor stârni imaginatia. Ele adauga culoare, caldura si viata unui text.

Formula “Mintea lui întelege problema” va transporta semnificatia intentionata, dar mai eficient ar fi sa spunem “Mintea lui s-a luminat la întelegerea problemei”. Cuvântul “luminat” poarta o conotatie diferita si o imagine vizuala care nu doar spune ascultatorului ce s-a întâmplat, dar ii da si senzatia întâmplarii. Este mai bine sa spunem ca vântul “se vaita in coltul casei”, decât sa spunem ca vântul “batea”. Daca un cuvânt poate spune nu numai ce s-a întâmplat, ci si cum s-a întâmplat, cu atât mai bine ( ).

Utilizarea cuvintelor descriptive, care sa creeze senzatii vizuale in mintea ascultatorului, este in special importanta in scriitura textelor de radio, unde nu exista un acompaniament vizual al sunetului. Cuvintele si expresiile descriptive bine alese ajuta ascultatorul sa construiasca o imagine mentala a unui eveniment.

Cuvintele scurte, puternice, sunt in general mai bune decât cele mai putin energice.

INCORECT: El a trecut in nefiinta.

MAI BINE: El este mort.

INCORECT: Iti cer sa-mi predai acel volum.

MAI BINE: Da-mi cartea.

INCORECT: Da-mi o mana de ajutor sa ma ridic.

MAI BINE: Ajuta-ma sa ma ridic.

Stilul oral este marcat, de asemenea, de cuvinte cu o înalta valoare a efectului sonor. Ar trebui sa folosim onomatopee, cuvinte al caror sunet le sugereaza sensul. Cuvintele dangat, vâjâit, rontaiala, pocnet, alinare, sunt cuvinte onomatopeice. Dar, ca orice alta tehnica, onomatopeele pot fi utilizate excesiv sau utilizate gresit. Folosite cu discernamânt sunt un mod eficient de a adauga culoare textului.

Stilul literar are nevoie de obicei de un vocabular mult mai larg decât stilul oral. Vocabularul pe care îl poate întelege o persoana cu nivel mediu de pregatire din ceea ce citeste este de aproape trei ori mai mare decât cel pe care îl foloseste in vorbire. Un cititor poate recunoaste sau este capabil sa-si dea seama de sensul multor cuvinte pe care le-ar pierde total daca i-ar fi prezentate oral. Un cititor poate de asemenea cauta semnificatia unor cuvinte intr-un dictionar, lucru pe care un ascultator nu-l poate face.

Cuvintele alese trebuie sa contribuie la claritatea mesajului. Vocabularul nu trebuie sa deruteze ascultatorii, deoarece confuzia, chiar daca este doar momentana, va face ascultatorul sa piarda portiunea imediat urmatoare a mesajului. Drept rezultat, el va fi incapabil, sau nu va mai dori sa urmareasca restul comunicarii si se va decupla, fizic sau mental, parasind camera, schimbând postul, sau închizând aparatul. De aceea trebuie sa alegem cuvinte ce vor fi usor recunoscute de ascultator. Ceea ce înseamna utilizarea unui vocabular limitat pentru cea mai mare parte a scriiturii de radio, in special daca ea este dedicata unei audiente foarte largi, precum este un program la o ora de maxima audienta. Pentru a ajunge la cat mai multi oameni posibil, fara ca ei sa renunte la audierea unui program, trebuie sa folosim un vocabular direct, restrâns. Evitati deci utilizarea de “cuvinte mari”, cand unele mai simple, comune, vor transmite aceeasi idee.

Un corolar important al acestui principiu este evitarea termenilor generali, abstracti, in favoarea cuvintelor sau expresiilor specifice care se potrivesc cel mai sigur si mai corect unei idei. William Strunk insista ( ):

“Daca acei care au studiat arta scrisului sunt de acord asupra unui lucru, acesta este: cel mai sigur mod de a atrage si a mentine atentia cititorului este sa fii specific, precis, concret”.

INCORECT: S-a instalat o perioada de vreme nefavorabila.

MAI BINE: A plouat in fiecare zi in ultima saptamâna.

INCORECT: Si-a exprimat satisfactia in timp ce intra in posesia binemeritatului sau premiu.

MAI BINE: A zâmbit in timp ce punea moneda in buzunar.

Fisiere in arhiva (1):

  • Radioul Modern.doc

Alte informatii

note de curs