Sinteza Limbajul Jurnalismului Contemporan

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Sinteza Limbajul Jurnalismului Contemporan.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 32 de pagini .

Profesor: Prof.univ.dr. Lucian T. Chisu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Mass Media

Cuprins

1. Domeniul de aplica.ie al jurnalismului. De la cuvant la limbaj
2. Stil, stilistic.
3. Stil .i limbaj
4-5. Limbajul in viziunea lui Ferdinand de Saussure. Conceptul de diasistem in cadrul
unei limbi na.ionale .i ramifica.iile sale. Stilurile func.ionale ale unei limbi.
6-7. Stilisticile .autoreferen.ialeh
8.Stilistica func.ional.. Particularit..i.
9. Stilurile func.ionale: .tiin.ific, administrativ-juridic
10-11. Stilul publicistic: opinii pro .i contra
12. Etape in evolu.ia limbajului presei romane.ti
13. Calit..ile .i particularit..ile limbajului jurnalistic
14. Limbajul jurnalistic .i genurile de pres.. Specificit..i de canal

Extras din document

Problematic.

I. Domeniul de aplica.ie al jurnalismului: cuvant .i limbaj

Spre deosebire de celelalte tipuri de comunicare, limbajul poate fi caracterizat

drept un instrument complex de lucru, de.inand .i rolul de .interpreth al actelor de

comunicare, indiferent de modalitatea realiz.rii acesteia. Limbajul s-a dezvoltat in

strans. leg.tur. cu gandirea, cu judecata logic.. F.r. ajutorul limbajului, cea mai

important. dintre toate inven.iile min.ii umane, progresul .i evolu.ia general. a

speciei n-ar fi fost posibile la stadiul actual.

O descriere sumar. a limbajului ne arat. c. fenomenul poate fi studiat sub

urm.toarele aspecte:

1. Consider.m limbaj un sistem de semne care actualizeaz. no.iuni. Semnul

lingvistic sau semnul verbal este un construct (ansamblu) de sunete articulate care

trimit la altceva decat la ele inse.i, la un lucru, un fenomen, o idee, adic. la un

referent c.ruia ii .in locul. Acesta poart. numele de cuvant .i este rezultatul raportului

care constituie baza oric.rui sistem de semnifica.ie, format prin reflectarea obiectelor

in mintea oamenilor .i in urma unei conven.ii. Faptele sunt cu mult mai complexe,

dar, din cele afirmate mai inainte, trebuie re.inut c. unitatea lingvistic. de baz. (a

sistemului) o constituie cuvantul cu particularitatea sa, de a poseda autonomie de sens.

2. In cuvant, ca .i in semn, se asociaz. dou. .imaginih (una a obiectului

substituit, a doua a indicatorului acestuia), care desemneaz. o unitate nou., distinct.

de ele. Cuvantul este autonom fa.. de enun., iar p.r.ile lui constitutive sunt autonome

in raport cu morfemul de baz.. A.adar, numim cuvant orice fragment care are

autonomie fa.. de enun., prezint. o distribu.ie proprie, poate fi substituit cu o unitate

similar. .i este permutabil. Cuvantul este in realitate mul.imea (sau ansamblul)

formelor de flexiune, reprezentate numai pentru comoditatea expunerii de o form. tip.

Fiecare form. a unui cuvant apare, pe de o parte, ca purt.toare a unei valori care o

.ine in acela.i grup cu celelalte forme, iar pe de alt. parte, a unei valori care-i ing.duie

s. se combine intr-un mod propriu cu formele altui cuvant. A.adar, fragmentul

autonom de enun. denumit cuvant este .i un ansamblu (o mul.ime) de forme .i valori

legate intre ele.

3. De la aceast. realitate, limbajul poate fi studiat sub urm.toarele aspecte:

A. lexical, ca inventar al no.iunilor (sensurilor) utilizate de o comunitate de-a

lungul existen.ei sale. Rezultatul acestor preocup.ri este finalizat in lucr.ri de

cercetare istoric., etimologic., semantic. constituind obiectul lexicografiei .i in

tip.rirea de dic.ionare de toate tipurile, care apar.in domeniului lexicologiei.

B. fonetic .i grafic, ca .inveli.h sonor sau .imagine simbolic.h a

con.inuturilor (cuvintelor) care se reg.sesc sub forma unor reprezent.ri de sens in

mintea uman.. Domeniul de referin.. pentru aceste tipuri de studii il constituie

fonetica .i fonologia (pentru aspectul sonor) .i ortografia, pentru aspectul scris. Au

fost studiate in .coal., mai ales sub aspectul ortografic, al scrierii corecte.

C. morfologic, ca posibilitate a cuvintelor de a-.i modifica structura formal. in

func.ie de paradigmele create in interiorul claselor gramaticale. Faptele de limb. de

acest tip au fost studiate, in perioada .colarit..ii, sub denumirea de morfologie.

D. sintactic, ilustrand posibilit..ile combinatorii ale cuvintelor intre ele, din

punct de vedere morfologic .i logic. .i aceste fapte au reprezentat obiect de studiu in

educa.ia .colar. sub denumirea de sintax.. De.i poate fi descompus., in scopul

analizei, in unit..i mai mici decat enun.ul, sintaxa are aplicabilitate mai ales la nivelul

frazei.

E. stilistic, ca form. a mesajelor, definite prin no.iunea de expresie sau tip de

exprimare. Unii speciali.ti consider. c. intre stilistic. .i sintax. exist. o strans.

leg.tur.. Component. esen.ial. a studiului limbajului, stilistica a fost studiat. in

.coal. doar fragmentar, prin semnalarea principalelor figuri de stil.

3. Cele cinci unghiuri de abordare concretizeaz., fiecare in mod propriu,

acela.i fenomen, limbajul. La o privire mai atent. constat.m c. faptele supuse

analizei urmeaz. dou. criterii distincte:

A. descriere de tip static, constand in desprinderea elementele din context .i

plasarea lor intr-un cadru teoretic prestabilit, cu o bogat. ramificare structural. .i

conceptual.. Metaforic vorbind, faptele de limb. se prezint. la acest nivel asemeni

fluturilor fixa.i cu ace intr-un insectar. Cu fenomenul in discu.ie se ocup. gramatica

(morfologia .i sintaxa), iar lingvistica practicat. in acest mod se nume.te lingvistic.

sincronic..

B. descriere de tip diacronic, constand in analiza limbajului, adic. a faptelor in

evolu.ie, a vorbirii concretizat. in mesaje. De fenomen se ocup. lingvistica

diacronic..

II. Stil, stilistic.

Din punct de vedere etimologic, cuvantul stil este de origine latin. (st.lus.-i).

Concret, termenul denomineaz. un fel de condei primitiv, obiect fusiform din metal

sau os, ascu.it la un cap.t .i turtit la celalalt, cu care se scria pe t.bli.ele de cear..

Inc. din antichitate cuvantul de.ine .i un sens figurat, fel de a scrie sau chiar oper. .

Stilus optimus dicendi magister (. stilul este cel mai bun dasc.l al oratoruluih),

reprezenta o convingere imp.rt..it. de inv..a.ii acelor timpuri. La greci .i la romani,

stilul era unul dintre mijloacele de convingere, iar stilistica . arta oratoriei, a retoricii

Semnifica.iile culturale uria.e generate pentru evolu.ia umanit..ii consacr. .i

aduc in prim plan sensul figurat al termenului, foarte des utilizat in zilele noastre. In

DEX (1996, p.1021) se consemneaz.: stil, -uri, s.n. I.1. .Mod specific de exprimare

intr-un domeniu al activit..ii omene.ti, pentru anumite scopuri ale comunic.rii; fel

propriu de a se exprima al unei persoane. Totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le

folose.te un scriitor pentru a ob.ine anumite efecte de ordin artistich Din stil, cu

accep.iunea ultim., deriv. .i termenul stilistic..

Pentru mai buna in.elegere a no.iunilor de stil .i stilistic., trebuie invocat in

demersul de fa.. .i conceptul de estetic., prin care se in.elege, la modul general,

atitudinea omului fa.. de frumos. Orice act de crea.ie (iar limbajul este un astfel de

proces) se manifest. in conformitate cu anumite legi interne de organizare formal. .i

legi externe de organizare func.ional.. Structurile nou ivite (create) nu sunt str.ine de

atitudinea specific. a creatorului, denumit. de noi atitudine estetic. .i constand in

tendin.a acestuia de a le conferi o logic. executorie armonioas.. Deci, estetica a fost .i

continu. s. fie o atitudine inculcat. stilului/ stilisticii.

Preluat in limba roman. prin filier. francez., stil este ast.zi unul din termenii folosi.i

frecvent in lingvistic., dar .i in alte domenii. Acela.i lucru se poate spune .i despre

cuvintele formate de la radicalul stil: stilat, stilet, stilou, stilism, stilist/ -., stilistic,

stilistic., stilistician, stiliza, stilizator, stilobat, stilograf, stilografic, stilografie.

Sensul de baz. al familiei de cuvinte graviteaz. in jurul semnifica.iei de

particularitate ori specific al unui anumit domeniu, in spe.. legat de limbaj, de art. .i

manifest.rile intelectului, iar cu sensul de caracteristic., referitor la anumite

reprezent.ri func.ionale ale materiei. De obicei, prin stil se in.elege un fel deosebit de

a crea, amprenta unui artist, sau un ansamblu determinant de tr.s.turi specifice,

proprii crea.iei artistice a reprezentan.ilor unui curent, a unei .coli.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sinteza Limbajul Jurnalismului Contemporan.pdf

Alte informatii

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Specializarea: - JURNALISM SINTEZĂ DE CURS