Stabilirea Relatiilor de Colaborare cu Reprezentantii Mass-Media

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Stabilirea Relatiilor de Colaborare cu Reprezentantii Mass-Media.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Profesor: Eugen Frunza

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Mass Media

Extras din document

Comunicarea cu mass-media urmăreşte astfel de scopuri ca: de a informa, de a atenţiona, de a explica şi de a convinge opinia publică despre necesitatea susţinerii anumitor activităţi. Mass-media este un instrument pe care o ONG sau grup de ONG trebuie să-l utilizeze pentru promovarea activităţilor sale.

În primul rînd este bine să elaboraţi lista mijloacelor de informare în masă cu care intenţionaţi să colaboraţi. Această listă necesită să fie în permanenţă actualizată şi completată. Lista trebuie să includă denumirea mass-media, adresa, telefon, fax, e-mail, persoana responsabilă.

Cele mai des utilizate mijloace de lucru cu presa sunt:

- Ştirea de presa

- Comunicatul de presa

- Conferinţa de presa

- Briefing-ul de presa

- Dosarul de presa

Pentru a atrage imediat atenţia mass-media, materialele transmise mass-media trebuie sa aibă anumite calităţi pentru a le capta interesul.

Actualitatea – informaţia învechită nu va fi niciodată preluata. Elementul de noutate este întotdeauna şi de interes.

Ineditul – publicul şi, mai ales, presa sunt atrase de evenimente neobişnuite. Dar, acest lucru nu înseamnă că senzaţionalul să afecteze mesajele dumneavoastră.

Conflictul – dă ştirilor o mai mare căutare (cazuri în justiţie)

Distanţa – publicul este interesat de evenimentele din imediata sa apropiere.

Informaţiile locale prezintă mai mult interes.

Progresul - ultimele invenţii sau descoperiri în anumite domenii sunt ştiri de presă interesante.

Proeminenţa – ştirile de senzaţie despre personalităţi.

Ştirea de presă

Ştirea de presa reprezintă relatarea sau descrierea într-o maniera jurnalistica a unui eveniment. Ea este destinata exclusiv publicării şi, drept urmare, este preluata şi difuzată ca atare de către mass-media.

Ştirea de presă se construieşte după modelul “piramidei inversate”. Aceasta presupune că informaţiile prezentate în ştire să fie ordonate descrescător, în funcţie de importanta lor. O ştire de presa are următoarea structura: introducere, cuprins şi încheiere.

INTRODUCERE: Se răspunde la întrebările: cine?, ce?, unde? când?

CUPRINS: Se răspunde la întrebările: cum? de ce?

ÎNCHEIERE: Alte detalii.

Introducerea

- trebuie sa capteze atenţia cititorului şi să-i trezească curiozitatea de a citi până la capăt;

- nu trebuie sa depăşească 30 de cuvinte (un paragraf);

- trebuie să răspundă la primele patru întrebări (cine?, ce?, unde?, când?);

Cuprinsul

- este format din mai multe paragrafe de aproximativ 30 de cuvinte, în care se oferă detaliile despre eveniment;

- se răspunde la întrebările cum? si de ce?;

- se precizează sursele declaraţiilor citate;

- se precizează numele persoanelor implicate în eveniment, daca acest lucru nu s-a făcut în introducere;

- pentru precizarea surselor, se folosesc verbe precum: “a spus”, “a afirmat” sau “a declarat”, nu verbe “a crede” sau “a presupune”;

- utilizaţi acelaşi timp verbal, trecut sau prezent, dar nu pe amândouă.

Încheierea

- cuprinde informaţii mai puţin importante despre eveniment, dar care prezintă interes pentru opinia publica.

Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilirea Relatiilor de Colaborare cu Reprezentantii Mass-Media.doc