Trăsăturile Textului Jurnalistic

Definitia si o încercare de tipologie a jurnalismului

Jurnalismul este de multa vreme înteles ca ochiul publicului. Jurnalistii prezinta publicului informatii, analize, comentarii, fapte diverse, raporteaza publicului, dar îl si reprezinta, vorbeste în numele lui în arena publica. În acelasi timp, jurnalismul are misiunea de a re-prezenta publicului realitatea exterioara.

George Herbert Mead identifica doua modele de jurnalism: information model (modelul informativ) si story model (modelul poveste), argumentând ca multi reporteri sunt trimisi pe teren nu ca sa adune fapte, ci ca sa gaseasca o poveste. Jurnalismul îsi propune, în zilele noastre, tot mai mult o functie de narator, transformând chiar evenimentele serioase în povesti. Delimitarea dintre real si fictiune este din ce în ce mai greu de stabilit, nu atât la nivelul producerii evenimentelor, cât la cel al modului în care sunt ele prezentate opiniei publice.

Jurnalistul nu este, pâna la un punct, decât un povestitor, un creator, afirma si John Langer, în volumul Truly Awful News on Television. Ba, mai mult chiar decât un creator, jurnalistul îsi asuma acum rolul unui factor de actualizare a miturilor, în sensul pe care îl dadea acestui concept  mit  Roland Barthes. A mitologiza, devine astfel, un mod de a explica lucrurile, de a crea întelesuri, semnificatii, înlaturând complexitatea actelor umane.

Un alt punct de interes în cercetarile actuale îl reprezinta relatia dintre rolul jurnalistului si exercitiul puterii si al controlului. Un numar de specialisti britanici avertiza înca din 1987 asupra pericolului instaurat de noul jurnalism si noii jurnalisti  o elita devianta, care asigura, prin promovarea unui comportament plin de articulatii, functionarea tuturor sferelor organizate ale societatii. În aceeasi directie, americanul David Barsamian se refera la jurnalisti ca la stenografi ai puterii, identificând chiar elementele necesare creionarii unui model intitulat pudel-stapân, în absoluta discordanta cu modelul jurnalistului câine de paza al societatii, luptator împotriva coruptiei, a injustitiei si a abuzurilor.

Varietatea modurilor de abordare a subiectelor, multitudinea de perspective care se impun pentru descrierea cât mai conforma cu realitatea a faptelor de presa nu împiedica totusi o tipologizare a modelelor de jurnalism. Vom proceda la enumerarea si definirea lor dupa lista lui C.-J. Bertrand.