/ Biblioteca / Cursuri > Matematica

Toate cursurile din domeniul Matematica

    94 265.9 KB

    Plan de Invatamant Matematica - Clasa a V-a

    1.5. să efectueze calcule cu numere naturale şi raţionale pozitive. 1.6.să folosească metode matematice in rezolvarea problemelor puse la alte discipline -probleme care se rezolva folosind proprietăţile c.m.m.m.c şi c.m.m.m.d, a mai multor numere naturale. -exerciţii de calcul a unor sume. -exerciţii de aducere la forma simpla a unor expresii numerice sau a unor expresii formate din numere şi litere. -exerciţii de calcul in alte baze de numeraţie. -exerciţii de aflare a unei fracţii...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    251 3.21 MB 8

    SNR

    Introducere 1.1. Funcţii continuale şi funcţii discrete în timp 1.1.1. Definiţia funcţiilor continuale şi discrete în timp Orice funcţie y : T → Y, y = y(t), (1.1.1) are o serie de caracteristici dependente de structurile mulţimilor T şi Y. Structura mulţimii T determină caracterul de funcţie continuală sau funcţie discretă, iar structura mulţimii Y determină categoria matematică care operează cu valorile acestor funcţii, ca de exemplu, algebra pe R sau Rn, algebra Boole, operaţii...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    76 1.35 MB

    Matematica Discreta

    LECŢIA 1. - GRAFURI CU ARCE VALORIZATE. DRUM DE LUNGIME MINIMĂ 3.1 Noţiuni introductive. Punerea problemei Unele procese şi fenomene practice pot fi modelate prin grafuri ale căror arce trebuie valorizate. Aceasta înseamnă că fiecărui arc i se ataşează o valoare numerică a cărei semnificaţie concretă diferă în raport cu natura problemei modelate; de exemplu, aceasta poate fi de tip cost, distanţă, consum, durată, productivitate, probabilitate etc. Exemple a) Dacă se pune problema...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    115 2.06 MB 4

    Cercetari Operationale

    Problematica optimizării -Dificultăţi de abordare şi/sau rezolvare -Planul de învăţământ (= 14 săptămâni) Optimizare liniară ANTON BĂTĂTORESCU Cursul 1 2 Optimizare liniară CURS = 2 ORE / SĂPTĂMÂNĂ SEMINAR = 2 ORE / SĂPTĂMÂNĂ FORMA DE EXAMINARE: verificare ! (scris) • 2 subiecte de teorie: – enunţuri cu demonstraţii; – enunţuri descriptive. • 1 exerciţiu de seminar (cu subpuncte) Cursul 1 3 Conţinutul cursului: -Teorema fundamentală a programării liniare. -Teoremele...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    10 219.41 KB

    Ecuatii Diferentiale de Ordin Superior Liniare cu Coeficienti Constanti

    1. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior liniare cu coeficienţi constanţi omogene Forma generală a unei ecuaţii diferenţiale de ordin n, liniare, cu coeficienţi constanţi, omogene este: (1) unde coeficienţii , iar este funcţia reală de o variabilă reală ( ) necunoscută (apare liniar ca atare şi în derivatele sale până la ordinul n inclusiv). Mulţimea soluţiilor ecuaţiei (1) formează o structură de spaţiu liniar (vectorial) real de dimensiune n. Pentru determinarea soluţiei generale a...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    33 194.65 KB

    Probleme de Programare Liniara de Tip Transport

    Forma generală a unei probleme de tip transport este dată de tabelul: B1 B2 ... Bn Disp. A1 c11 C12 ... c1n D1 A2 c21 C22 ... c2n D2 ... ... ... ... ... ... Am cm1 cm2 ... cmn Dm Necesar N1 N2 ... Nm unde A1, A2,...., Am sunt firme producătoare care au disponibile cantităţile D1, respectiv D2, ... , Dm (dintr-un anumit produs), iar B1, B2,...., Bn sunt firme care au nevoie de produsul respectiv în anumite cantităţi: N1, N2, ... , Nm. Costul corespunzător transportului unei unităţi de...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    51 1.04 MB

    Calcul Numeric

    Cap.I Metode numerice de rezolvare a sistemelor de ecuatii liniare Curs 1. Cuprins: Introducere Metode exacte: Metoda de eliminare Gauss - Etapele algoritmului - Aplicatii - Exercitii propuse Introducere Considerăm un sistem de forma: (1) Ax = b , ∈ (ℜ) n A M , ( ) 1 ∈ ℜ n× b M . Presupunem că determinantul matricei A este nenul, prin urmare sistemul dat este compatibil determinat si admite solutia exactă x * , adică Ax* = b . Rezolvarea sistemului (1) cu metoda lui Cramer...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    7 104.33 KB

    Integrale Simple Improprii

    INTEGRALE SIMPLE IMPROPRII Noţiunea de integrală (definită) a fost introdusă pentru funcţii mărginite definite pe un compact. Prin urmare, ne putem pune problema în ce măsură poate fi extinsă noţiunea de integrală (definită) pentru funcţii mărginite sau nemărginite definite pe un interval necompact. Definiţie: Integrala definită pentru o funcţie mărginită sau nemărginită pe un interval necompact, dacă există, se numeşte integrală improprie sau integrală generalizată. Definiţie: Funcţia...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    207 1.33 MB

    Matematica Aplicata in Economie

    CAPITOLUL 1 1.1 : Spaţiul Vectorial Real nR Mulţimea vectorilor n – dimensionali : operaţii cu vectori ; caracteristici ale vectorilor . Un vector n – dimensional V are aspectul : ()n21n21x...xxVsaux...xxV== In prima variantă , vectorul este un vector coloană , iar în a doua variantă , un vector linie. Numărul real se numeşte “ prima componentă a lui V ” , se numeşte “ a doua componentă a lui V ” , etc. 1x2x OBSERVARE: numărul de componente ale unui vector este egal cu dimensiunea...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    10 128.08 KB 3

    Formule de Baza pentru Curbe Plane, Curbe Strambe si Integrala Simpla

    CURBE PLANE Reprezentari analitice ale curbelor plane O curba plana poate fi reprezentata printr-una din urmatoarele ecuatii: • Ecuatia EXPLICITA : y=f(x) • • Ec. IMPLICITA : f(x,y)=0 • • Ec. PARAMETRICE : c(t)=(x(t),y(t)) sau • • Ec. VECTORIALA : =x(t) +y(t) • • Ec. In COORDONATE POLARE: r=r ELEMENTUL DE ARC A. Ec. Parametrica ds= dt B. Ec. Explicita ds= dx C. Ec. In Coordinate Polare ds= d LUNGIMEA ARCULUI DE CURBA (AB), unde A(x(a),y(a)); B(x(b),y(b)) A. Ec....

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    17 73.86 KB

    Intelligent Game Theory

    Introduction to the course • Introduction to Game Theory − Zero-sum games: pure and mixed strategies − Non-zero-sum games: Nash equilibrium − Strategic moves: cooperation and threats − Arbitration schemes − N-player games: Shapley value − Algorithms for solving game matrices • Improvements to Alpha-Betas − MTD family of game tree search algorithm • Human vs. Machines: styles of play • New techniques in automatic Game-Playing − Memory-Based/Case-based paradigms − Automatic...

    Domenii: Matematica, Engleza

    Vezi Cursul
    60 222.64 KB

    Ecuatii Diferentiale

    Teoria probabilit˘at¸ilor este o teorie matematic˘a deductiv˘a, care studiaz˘a fenomenele aleatoare de mas˘a. Aceste fenomene au proprietatea de stabilitate a frecvent¸ei aparit¸iei lorˆın condit¸ii identice. 2.1 Cˆamp de evenimente Definit¸ia 2.1 Se nume¸ste experiment (experient¸˘a) o operat¸ie repetabil˘a ˆın condit¸ii date. Efectuarea unei experient¸e se nume¸ste prob˘a. Rezultatul unei probe se nume¸ste eveniment. S˘a consider˘am experient¸a arunc˘arii unui zar. Aceasta are o...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    10 141.74 KB

    Metode Numerice

    1. MODELARE MATEMATICÃ Încã de la începuturile dezvoltãrii sale, modelarea s-a impus ca una dintre cele mai puternice si cele mai flexibile instrumente suport pentru luarea deciziilor. Aplicatiile modelãrii sunt extrem de numeroase si variate. Practic, nu existã domeniu de activitate în care sã nu utilizeze tehnici de modelare sau modele. Astãzi deciziile eficiente se bazeazã nu numai pe modelare si simulare, ci pe o adevãratã analizã de sistem. Matematica, stiintã a structurilor abstracte...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    61 352.1 KB

    Introducere Elementara in Teoria Grafurilor

    1: Reprezentări ale unui graf Un graf este o pereche G = ( A , V ) formată din : • mulţimea finită V , numită “ mulţime de vârfuri “ : un element se numeşte “ vârf “ al grafului G ; • mulţimea numită “ mulţime de arce “: un element se numeşte “ arc “ al grafului G. EXEMPLU : fie V = { a , b , c , d } şi A = { ( a,b) , (d,c) , (b,c) , ( c,a) } . Graful G = ( A , V ) poate fi reprezentat schematic astfel : Mai importante sunt reprezentările matriceale ale grafurilor : vom prezenta în...

    Domeniu: Matematica

    Vezi Cursul
    32 577.91 KB

    Limbajul PHP

    CAPITOLUL I Limbajul PHP (PHP Hypertext Preprocessor) 1. Introducere. Funcţionarea motorului PHP Definiţie recursivă: PHP (PHP Hypertext Preprocessor) = Preprocesorul de Hypertext PHP (Preprocesorul de Hypertext PHP (Preprocesorul de Hypertext PHP( ))) PHP (acronim recursiv pentru "PHP: Hypertext Preprocessor") este un limbaj de scripting (realizat şi distribuit în sistem Open Source) ce poate fi încapsulat în HTML şi care se utilizează pe scară largă în aplicaţiile bazate...

    Domenii: Matematica, Calculatoare, Limbaje de Programare

    Vezi Cursul
Pagina 2 din 10