Algebră

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Matematică
Conține 13 fișiere: pdf
Pagini : 120 în total
Cuvinte : 27386
Mărime: 1.54MB (arhivat)
Publicat de: Florina Duma
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Curs 1

Reducerea unei matrici la forma scar˘a

1.1 Rezolvarea unui sistem prin metoda reducerii la forma scar˘a

O problem˘a ce apare ˆın numeroase domenii din economie s¸i inginerie este aceea a rezolv˘arii

unui sistem de m ecuat¸ii algebrice cu n necunoscute:

a11x1 + a12x2 + ¢ ¢ ¢ a1nxn = b1

a21x1 + a22x2 + ¢ ¢ ¢ a2nxn = b2

...

am1x1 + am2x2 + ¢ ¢ ¢ amnxn = bm

(1.1)

Coeficient¸ii aij , i = 1;m, j = 1; n, sunt numere reale sau complexe.

Exemplele ilustrate s¸i rezolvate ˆın fis¸ierul Recapitulare_Liceu.pdf, cu metode studiate la

liceu evident¸iaz˘a c˘a pentru un sistem de n ecuat¸ii liniare cu n necunoscute (n ¸ 4), compatibil

determinat, calculul determinant¸ilor de ordin n implic˘a un volum mare de calcul, la fel ca s¸i calculul

inversei matricii sistemului (pentru rezolvarea matricial˘a). La fel, determinarea rangului

unei matrici A de tip m£n, cu m sau n ¸ 4, prin calculul determinant¸ilor de ordin maxim, etc,

este foarte laborioas˘a. Cum ˆın problemele practice de inginerie s¸i economie pot ap˘area sisteme

de ecuat¸ii algebrice cu multe necunoscute, ar fi avatajos s˘a avem o metod˘a exact˘a s¸i rapid˘a de

detectare a compatibilit˘at¸ii, sau incompatibilit˘at¸ii sistemelor liniare (deci de calcul a rangului

matricii sistemului f˘ar˘a a calcula determinant¸i asociat¸i), precum s¸i de rezolvare a acestora, ˆın

caz de compatibilitate.

Cel mai simplu se rezolv˘a un sistem de n ecuat¸ii liniare cu n necunoscute de form˘a triunghiular

˘a, adic˘a de forma:

a11x1 + a12x12 + ¢ ¢ ¢ + a1nxn = b1

a22x22 + ¢ ¢ ¢ + a2nxn = b2

...

...

annxn = bn;

(1.2)

unde coeficient¸ii aii 6= 0, i = 1; n. Matricea unui astfel de sistem se numes¸te matrice superior

triunghiular˘a:

1

2 Cursul 1, Algebr˘a–Geometrie c° E. Petris¸or, octombrie 2007

A =

2

6664

a11 a12 : : : a1n

0 a22 : : : a2n

...

...

: : :

...

0 0 : : : ann

3

7775

(1.3)

Un sistem triunghiular este compatibil determinat, deoarece determinantul det(A)= a11a22 ¢ ¢ ¢ ann 6=

0 s¸i se rezolv˘a prin metoda substitut¸iei inverse, adic˘a se rezolv˘a succesiv ecuat¸iile n; n ¡ 1; : : : ; 2; 1. Din ultima ecuat¸ie se calculeaz˘a xn = bn=ann, care se introduce ˆın ecuat¸ia n ¡ 1,

ce se rezolv˘a apoi ˆın raport cu xn¡1, s¸i as¸a mai departe, pˆan˘a ajungem la rezolvarea ecuat¸iei 1.

Avem deci urm˘atorul

Algoritm de rezolvare a unui sistem ˆın forma triunghiular˘a

² se calculeaz˘a xn = bn=ann;

² pentru i descrescˆand de la n ¡ 1 la 1, calculeaz˘a:

xi =

1

aii

(bi ¡ ai;i+1xi+1 ¡ ai;i+2xi+2 ¡ ¢ ¢ ¢ ¡ ainxn)

1.2 Reducerea unei matrici la forma scar˘a pe linii

ˆIn cele ce urmeaz˘a vom ar˘ata c˘a orice sistem de n ecuat¸ii cu n necunoscute, compatibil determinat

se poate reduce printr-un s¸ir de transform˘ari succesive numite transform˘ari elementare pe

linie la forma triunghiular˘a, iar un sistem de m ecuat¸ii liniare cu n necunoscute, se poate reduce

la o form˘a cvasitriunghiular˘a numit˘a s¸i forma scar˘a pe linie.

Fix˘am urm˘atoarele notat¸ii pentru liniile, respectiv coloanele unei matrici A de tip m £ n

cu elemente reale sau complexe. Not˘am prin Ai; : linia i a matricii s¸i prin A:; j coloana j,

i = 1;m, j = 1; n.

Definit¸ia 1.2.1 O matrice S 2 Mmn(R) are forma scar˘a pe linii dac˘a verific˘a urm˘atoarele

dou˘a propriet˘at¸i:

1. Dac˘a o linie Si;: are toate elementele 0 atunci toate liniile de sub aceasta au elementele

zero: adica Sj;: = [ 0 0 ¢ ¢ ¢ 0] , cu i < j · m;

2. Dac˘a primul element nenul dintr-o linie Si;: este sij , atunci ˆın coloanele S:;1; S:;2; : : : ; S:j

toate elementele de sub pozit¸ia i sunt nule.

Matricea urm˘atoare ilustreaz˘a particularit˘at¸ile din definit¸ie. Elementele notate prin F simbolizeaz

˘a elemente nenule. Elementele ¤ pot fi nule sau nenule.

S =

2

66664

F ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ 0 0 F ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ 0 0 0 F ¤ ¤ ¤ ¤ 0 0 0 0 0 0 F ¤ 0 0 0 0 0 0 0 0

3

77775

à i (1.4)

Cursul 1, Algebr˘a–Geometrie c° E. Petris¸or, octombrie 2007 3

Un caz particular de matrice ˆın forma scar˘a pe linie este matricea p˘atratic˘a triunghiular˘a. Urm˘atoarele

matrici au forma scar˘a:

S1 =

2

66664

7 ¡3 1 ¡6

0 2 ¡8 ¡1

0 0 ¡3 5

0 0 0 ¡4

0 0 0 0

3

77775

S2 =

2

664

¡2 5 0 3

0 4 ¡7 1

0 0 2 ¡8

0 0 0 0

3

775

S3 =

2

664

¡6 2 5 0 1

0 1 ¡3 ¡1 2

0 0 0 1 ¡5

0 0 0 0 ¡3

3

775

Primul element nenul de pe fiecare linie a unei matrici ˆın forma scar˘a pe linie se numes¸te

pivot (ˆın 1.4 pivotul este notat F).

Definit¸ia 1.2.2 Dou˘a sisteme demecuat¸ii liniare cu n necunoscute se numesc echivalente dac˘a

mult¸imea solut¸iilor este aceeas¸i pentru ambele sisteme.

Consider˘am sistemul de ecuat¸ii liniare (1.1) s¸i not˘am cu Eci ecuat¸ia a i-a din sistem, i.e.:

Preview document

Algebră - Pagina 1
Algebră - Pagina 2
Algebră - Pagina 3
Algebră - Pagina 4
Algebră - Pagina 5
Algebră - Pagina 6
Algebră - Pagina 7
Algebră - Pagina 8
Algebră - Pagina 9
Algebră - Pagina 10
Algebră - Pagina 11
Algebră - Pagina 12
Algebră - Pagina 13
Algebră - Pagina 14
Algebră - Pagina 15
Algebră - Pagina 16
Algebră - Pagina 17
Algebră - Pagina 18
Algebră - Pagina 19
Algebră - Pagina 20
Algebră - Pagina 21
Algebră - Pagina 22
Algebră - Pagina 23
Algebră - Pagina 24
Algebră - Pagina 25
Algebră - Pagina 26
Algebră - Pagina 27
Algebră - Pagina 28
Algebră - Pagina 29
Algebră - Pagina 30
Algebră - Pagina 31
Algebră - Pagina 32
Algebră - Pagina 33
Algebră - Pagina 34
Algebră - Pagina 35
Algebră - Pagina 36
Algebră - Pagina 37
Algebră - Pagina 38
Algebră - Pagina 39
Algebră - Pagina 40
Algebră - Pagina 41
Algebră - Pagina 42
Algebră - Pagina 43
Algebră - Pagina 44
Algebră - Pagina 45
Algebră - Pagina 46
Algebră - Pagina 47
Algebră - Pagina 48
Algebră - Pagina 49
Algebră - Pagina 50
Algebră - Pagina 51
Algebră - Pagina 52
Algebră - Pagina 53
Algebră - Pagina 54
Algebră - Pagina 55
Algebră - Pagina 56
Algebră - Pagina 57
Algebră - Pagina 58
Algebră - Pagina 59
Algebră - Pagina 60
Algebră - Pagina 61
Algebră - Pagina 62
Algebră - Pagina 63
Algebră - Pagina 64
Algebră - Pagina 65
Algebră - Pagina 66
Algebră - Pagina 67
Algebră - Pagina 68
Algebră - Pagina 69
Algebră - Pagina 70
Algebră - Pagina 71
Algebră - Pagina 72
Algebră - Pagina 73
Algebră - Pagina 74
Algebră - Pagina 75
Algebră - Pagina 76
Algebră - Pagina 77
Algebră - Pagina 78
Algebră - Pagina 79
Algebră - Pagina 80
Algebră - Pagina 81
Algebră - Pagina 82
Algebră - Pagina 83
Algebră - Pagina 84
Algebră - Pagina 85
Algebră - Pagina 86
Algebră - Pagina 87
Algebră - Pagina 88
Algebră - Pagina 89
Algebră - Pagina 90
Algebră - Pagina 91
Algebră - Pagina 92
Algebră - Pagina 93
Algebră - Pagina 94
Algebră - Pagina 95
Algebră - Pagina 96
Algebră - Pagina 97
Algebră - Pagina 98
Algebră - Pagina 99
Algebră - Pagina 100
Algebră - Pagina 101
Algebră - Pagina 102
Algebră - Pagina 103
Algebră - Pagina 104
Algebră - Pagina 105
Algebră - Pagina 106
Algebră - Pagina 107
Algebră - Pagina 108
Algebră - Pagina 109
Algebră - Pagina 110

Conținut arhivă zip

  • Curs10AlgLinMPT_07.pdf
  • Curs11AlgLinMPT_07.pdf
  • Curs12AlgLinMPT_07_08.pdf
  • Curs13AlgLinMPT_07_08.pdf
  • Curs1AlgLin2007.pdf
  • Curs2AlgLinMPT_07.pdf
  • Curs3AlgLinMPT.pdf
  • Curs4AlgLinMPT07.pdf
  • Curs5AlgLinMPT07.pdf
  • Curs6AlgLinMPT_07.pdf
  • Curs7AlgLinMPT_07.pdf
  • Curs8AlgLinMPT_07.pdf
  • Curs9AlgLinMPT_07.pdf

Alții au mai descărcat și

Sisteme de ecuații

INTRODUCERE Ca urmare a gradului înalt de abstracţie atins de matematică în secolul nostru, există o tendinţă în fiecare dintre noi de a căuta să...

Integrale prime pentru ecuații diferențiale

Introducere Teoria ecuaţiilor diferenţiale are un rol deosebit de important în matematică şi în alte domenii ale ştiinţei. Astfel la sfârşitul...

Calculul Aproximativ al Integralelor Multiple

INTRODUCERE Această lucrare intitulată ,,Calculul aproximativ al integralelor multiple” este structurată pe patru capitole: Capitolul I...

CDS - factor de motivație în studiul matematicii

Şcoala românească de azi este în plin proces de restructurare şi reorganizare. Rolul şcolii este de a-i ajuta pe toţi tinerii să reuşească în...

Învățarea mediată, învățarea activă

Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare activ şi integrarea programelor de învăţare în funcţie de...

Istoria Matematicii

CURS 3 -Jean Biot “Elements d’Arithmetique”, 2 volume Paris1797 Semnele actuale ale aritmeticii au fost stabilite de Euler . Cataldi adauga...

Analiză Matematică

Curs 1 Relatii. Corpul numerelor reale 1 Relatii Notiunea matematica de relatie are un grad mare de generalitate. Definirea si dezvoltarea...

Spațiu Vectorial în Raport cu un Corp K

Definitia 1.1. Se numeste spatiu vectorial (liniar) în raport cu corpul K, multimea X nevida, înzestrata cu o lege de compozitie interna (notata...

Te-ar putea interesa și

Ecuații algebrice

INTRODUCERE Rezolvarea ecuaţiilor algebrice este una dintre cele mai importante probleme ale matematicii şi a constituit multă vreme obiectul...

Algebre Hopf - Module Hopf și Integrale

CAPITOLUL 1 ALGEBRE ŞI COALGEBRE 1.1 Algebre şi module Fie k un corp comutativ. Vom da în continuare două definiţii echivalente ale noţiunii de...

Algebre Hopf - Module Hopf și Integrale

CAPITOLUL 1 ALGEBRE ŞI COALGEBRE 1.1 Algebre şi module Fie k un corp comutativ. Vom da în continuare două definiţii echivalente ale noţiunii de...

Aplicații algebrice - Turbo Pascal

APLICATIA APLICATII ALGEBRICE – ALGORITMI COMBINATORIALI I. INSTRUCTIUNI TURBO PASCAL Sunt urmatoarele: - Instructiunea de atribuire -...

Algebră și Geometrie pentru Inginerie Economica

ALGEBRĂ LINIARĂ CAPITOLUL 1 SPAŢII VECTORIALE §1. Spaţii vectoriale Spaţiul vectorial este una din cele mai importante structuri matematice,...

Algebră

Spa¸tiul vectorilor liberi Calculul vectorial este o crea¸tie matematic¼a, care î¸si a‡¼a originea în …zic¼a (mecani- c¼a). În acest capitol...

Modelarea Sistemelor Dinamice cu Evenimente Discrete Utilizând Algebra

CAPITOLUL 3 MODELAREA SISTEMELOR DINAMICE CU EVENIMENTE DISCRETE UTILIZÂND ALGEBRA (max, +) 3.1 Introducere În acest capitol vom prezenta...

Algebra Relațională

Algebra relaţională deseori e concepută ca un limbaj abstract de formulare a interpelărilor (cererilor) sau ca o colecţie de operaţii pe relaţii...

Ai nevoie de altceva?