Extras din curs
În activitatea economică se întâlnesc multe mărimi
numerice care variază întâmplător (aleator).
EXEMPLE:
1) Numărul calculatoarelor vândute la un magazin într-o zi
este o variabilă aleatoare care poate lua una din valorile 0, 1, 2, …, n
, unde n este numărul total de calculatoare din magazin. Aici,
mulţimea valorilor posibile este {0,1,2,...,n}.
2) Timpul necesar servirii unui automobilist la o staţie de
benzină este o variabilă aleatoare care poate lua o valoare dintr-un
interval dat (a,b). Aici, mulţimea valorilor posibile este (a,b).
DEFINIŢIE: Se numeşte o variabilă aleatoare, o mărime
care în urma unei experienţe poate lua o valoare dintr-o mulţime
bine definită numită mulţimea valorilor posibile.
OBSERVAŢIE: Nu se cunoaşte dinainte ce valoare ia
variabila aleatoare; această valoare va fi cunoscută numai după
efectuarea experimentului.
DEFINIŢIE: Dacă mulţimea valorilor posibile este
discretă, atunci variabila aleatoare se numeşte discretă, iar dacă
mulţimea valorilor posibile este continuă (un interval finit sau
infinit din R ), variabila aleatoare se numeşte continuă.
OBSERVAŢIE: Vom nota variabilele aleatoare cu litere
mari de la sfârşitul alfabetului, X, Y, Z, etc., iar valorile pe care le
pot lua variabilele aleatoare cu litere mici, x, y, z, etc.
8.1. Variabile aleatoare discrete
Pentru a defini o variabilă aleatoare discretă, trebuie să
enumerăm toate valorile posibile ale variabilei aleatoare precum şi
probabilităţile corespunzătoare.
DEFINIŢIE: Se numeşte repartiţie a unei variabile
aleatoare discrete enumerarea tuturor valorilor posibile ale
variabilei aleatoare precum şi a probabilităţilor corespunzătoare.
În general, fie variabila aleatoare X şi xi , (i=1, 2, … , n )
valorile ei posibile.
Fie Ei evenimentul ca variabila aleatoare X=xi , i=1, 2, … ,
n şi fie P(Ei)=P(X=xi)=f(xi)=pi , probabilitatea corespunzătoare,
unde f(xi) este funcţia de probabilitate. Atunci putem scrie:
DEFINIŢIE: Mulţimea perechilor ordonate ( i , ( i )) x f x se
numeşte repartiţia variabilei aleatoare discrete X.
Din exemplele prezentate rezultă că funcţia de probabilitate
trebuie să îndeplinească următoarele două condiţii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cap 9.pdf
- Cap 8.pdf
- Cap 11.pdf
- Cap 10.pdf