Matematică discretă

Curs
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 16299
Mărime: 1.35MB (arhivat)
Publicat de: Dana Buta
Puncte necesare: 0

Extras din curs

LECŢIA 1. - GRAFURI CU ARCE VALORIZATE. DRUM

DE LUNGIME MINIMĂ

3.1 Noţiuni introductive. Punerea problemei

Unele procese şi fenomene practice pot fi modelate prin grafuri ale căror

arce trebuie valorizate. Aceasta înseamnă că fiecărui arc i se ataşează o valoare

numerică a cărei semnificaţie concretă diferă în raport cu natura problemei

modelate; de exemplu, aceasta poate fi de tip cost, distanţă, consum, durată,

productivitate, probabilitate etc.

Exemple

a) Dacă se pune problema efectuării unor transporturi între diferite

localităţi, legate printr-o reţea de drumuri, se poate modela această problemă

printr-un graf ale cărui vârfuri sunt localităţi. Un drum între localităţile x şi y se

va reprezenta prin arcul  x, y Dacă pe acest drum circulaţia se face în ambele

sensuri, în graf va exista şi arcul  y, x Dacă se studiază problema din punct de

vedere al timpului necesar efectuării transporturilor, atunci fiecărui arc i se va

ataşa un număr pozitiv reprezentând durata transportului pe drumul căruia i s-a

asociat acel arc. Putem întâlni situaţii diverse după cum se prezintă în exemplele

următoare:

Durata transportului de la x la y este

de 10 unităţi;

 şi arcul  y, x şi are aceeaşi

valoare cu arcul  x, y ;

 ambele arce  x, y şi  y, x ,

dar au valori diferite; obligatoriu

figurează ambele arce.

După ce se reprezintă întregul graf se poate rezolva problema următoare:

Să se determine traseul pentru efectuarea unui transport între două localităţi

astfel încât timpul necesar să fie minim.

b) Dacă se studiază problema din punct de vedere al costului

transportului, valorile arcelor vor avea altă semnificaţie (costul transportului de

la x la y) şi drumurile optime în rezolvarea unei probleme de tipul:

„determinarea traseului pentru efectuarea unui transport de cost minim între

două localităţi”, vor fi altele.

Fig. 3.1.1

78

c) În alte aplicaţii se pot întâlni şi alte semnificaţii ale valorilor arcelor.

Definiţia 3.1.1

Fiind dat un graf G  X,, X x1, x2, , xn, fie U mulţimea arcelor

sale. Fiecărui arc u  xi , xj U i se ataşează un număr nenegativ, notat cu

u sau  xi , xj , care se va numi valoarea arcului u. Definim valoarea

drumului   1 2

Vom studia algoritmi pentru determinarea drumurilor optime (drumuri de

valoare maximă sau de valoare minimă) între două vârfuri ale grafului.

Deoarece într-un graf cu circuite pot exista drumuri de valoare oricât de

mare (obţinute prin parcurgerea repetată a unui circuit), drumuri de valoare

maximă se caută, de regulă, în grafuri fără circuite. Drumuri de valoare minimă

se caută şi în grafuri care au circuite.

Observaţia 3.1.2

Drumul de valoare minimă între două vârfuri ale unui graf este un drum

elementar (nu conţine un circuit ca subdrum).

Exemplu

Fie drumul    xi , , xk , , x , , xj 

Fig. 3.1.2

Acest drum de la xi la x j nu poate fi de valoare minimă, deoarece el

conţine subdrumul    xi , , xk , , xj , care are valoare mai mică decât drumul

, în ipoteza reală de altfel, că circuitul  xk , , x , , xk  are cel puţin un arc de

valoare nenulă.

Preview document

Matematică discretă - Pagina 1
Matematică discretă - Pagina 2
Matematică discretă - Pagina 3
Matematică discretă - Pagina 4
Matematică discretă - Pagina 5
Matematică discretă - Pagina 6
Matematică discretă - Pagina 7
Matematică discretă - Pagina 8
Matematică discretă - Pagina 9
Matematică discretă - Pagina 10
Matematică discretă - Pagina 11
Matematică discretă - Pagina 12
Matematică discretă - Pagina 13
Matematică discretă - Pagina 14
Matematică discretă - Pagina 15
Matematică discretă - Pagina 16
Matematică discretă - Pagina 17
Matematică discretă - Pagina 18
Matematică discretă - Pagina 19
Matematică discretă - Pagina 20
Matematică discretă - Pagina 21
Matematică discretă - Pagina 22
Matematică discretă - Pagina 23
Matematică discretă - Pagina 24
Matematică discretă - Pagina 25
Matematică discretă - Pagina 26
Matematică discretă - Pagina 27
Matematică discretă - Pagina 28
Matematică discretă - Pagina 29
Matematică discretă - Pagina 30
Matematică discretă - Pagina 31
Matematică discretă - Pagina 32
Matematică discretă - Pagina 33
Matematică discretă - Pagina 34
Matematică discretă - Pagina 35
Matematică discretă - Pagina 36
Matematică discretă - Pagina 37
Matematică discretă - Pagina 38
Matematică discretă - Pagina 39
Matematică discretă - Pagina 40
Matematică discretă - Pagina 41
Matematică discretă - Pagina 42
Matematică discretă - Pagina 43
Matematică discretă - Pagina 44
Matematică discretă - Pagina 45
Matematică discretă - Pagina 46
Matematică discretă - Pagina 47
Matematică discretă - Pagina 48
Matematică discretă - Pagina 49
Matematică discretă - Pagina 50
Matematică discretă - Pagina 51
Matematică discretă - Pagina 52
Matematică discretă - Pagina 53
Matematică discretă - Pagina 54
Matematică discretă - Pagina 55
Matematică discretă - Pagina 56
Matematică discretă - Pagina 57
Matematică discretă - Pagina 58
Matematică discretă - Pagina 59
Matematică discretă - Pagina 60
Matematică discretă - Pagina 61
Matematică discretă - Pagina 62
Matematică discretă - Pagina 63
Matematică discretă - Pagina 64
Matematică discretă - Pagina 65
Matematică discretă - Pagina 66
Matematică discretă - Pagina 67
Matematică discretă - Pagina 68
Matematică discretă - Pagina 69
Matematică discretă - Pagina 70
Matematică discretă - Pagina 71
Matematică discretă - Pagina 72
Matematică discretă - Pagina 73
Matematică discretă - Pagina 74
Matematică discretă - Pagina 75
Matematică discretă - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Matematica Discreta.pdf

Alții au mai descărcat și

Ecuații Diferențiale Liniare cu Coeficienți Constanți

INTRODUCERE Teoria ecuaţiilor diferenţiale¸ reprezintă unul din domeniile fundamentale ale matematicii cu largi aplicaţii în tehnică, ca de...

Metoda baleiajului ortogonal diferențial pentru rezolvarea ecuațiilor diferențiale ordinare

Motto O lucrare trebuie să fie precum fusta unei femei: nu prea lungă, ca să nu plictisească, dar suficient de scurtă ca să atragă atenţia....

Utilizarea Mathcad ca Soft Didactic pentru Studiul Funcțiilor Algebrice

1. Introducere Importanţa matematicii în formarea şi educarea elevilor este incontestabilă şi în acelaşi timp dificilă, datorită caracterului...

Probleme Rezolvate prin Metode Aritmetice

Problema 1. (metoda grafică) Enunț Dacă se așază câte un elev într-o bancă rămân 14 elevi in picioare. Daca asezam cate 2 elevi intr-o banca...

Matematici speciale - funcții complexe

1. Numere complexe Un număr complex se defineşte ca o pereche ordonată de numere reale unde a se numeşte partea reală, iar b – partea imaginară a...

Aproximarea Funcțiilor cu Polinoame de Interpolare

I. Scopul lucrării Studiul unor algoritmi de aproximare a funcţiilor continue cu polinomul algebric de interpolare şi implementarea acestora...

Algoritmi Genetici

[2] Algoritmii genetici sunt tehnici adaptive de căutare euristică, bazate pe principiile geneticii si le selecţiei naturale, enunţate de Darwin...

Matematică pentru economiști. Probabilitate

Câmp de evenimente. Probabilitate 1. Câmp de evenimente Teoria probabilitatilor studiaza legile dupa care evolueaza fenomenele aleatoare. Vom...

Te-ar putea interesa și

Rețele Neuronale Recurente

PREZENTARE LUCRARE Prezenta lucrare reprezintă o încercare de pătrundere în lumea fascinantă a Inteligenţei artificiale, domeniu ştiinţific...

Proiect ISA

Pendulul invers 1. Tema proiectului o constituie un pendul invers montat pe un carucior actionat de un motor de current continuu avand turatia...

Tehnologia WAP

INTRODUCERE În ultimele ani cu un ritm rapid se dezvoltă două tehnologii : 1. Internet; 2. Sistemele mobile de conexiune. Mulţi utilizatori a...

Compresia Imaginilor

CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE DE COMPRESIE A IMAGINILOR Compresia imaginilor se poate realiza în mai multe moduri. Metodele cele mai cunoscute...

Sistem de reglare automată a temperaturii

Introducere Etapa conducerii complexe a proceselor tehnologice a permis conceperea şi realizarea unor mijloace tehnice care asigură conducerea...

Ingineria Sistemelor Automate - Pendulul Inversat

Cap. 1. Introducere Pendulul invers este o problema clasica de control. Procesul este neliniar si instabil, cu un singur semnal de intrare si mai...

Pendulul Inversat

Prezentarea problemei Se da un pendul invers pe un carucior actionat de un motor de curent continuu cu turatia reglata pe indus. Acesta este un...

Ai nevoie de altceva?