Cuprins
- Cap. 1 Aparatura ce intră în componența sistemelor de acționare hidrostatică_ 1
- Cap. 2 Analiza constructiv funcțională a pompelor volumice 9
- Cap. 3 Analiza constructiv funcțională a distribuitoarelor cu sertar 16
- Cap. 4 Analiza constructiv funcțională și calculul cilindrilor hidraulici 25
- Cap. 5 Analiza constructiv funcțională a aparaturii pentru reglarea presiunii 32
- Cap. 6 Analiza constructiv funcțională și calculul aparaturii pentru reglarea debitului 42
- Cap. 7 Elemente de înmagazinare a energiei hidrostatice - dimensionarea acumulatoarelor cu cameră elastică 48
- Cap. 8 Analiza constructiv funcțională și dimensionarea aparatelor de filtrare_55
- Cap. 9 Elemente de etanșare - particularități ale etanșărilor cu inele O 60
- Cap.10 Elemente de legătură și racordare specifice sistemelor hidrostatice 65
- Bibliografie 72
Extras din curs
În cadrul acestui capitol autorul își propune să prezinte câteva dintre aparatele cele mai reprezentative ce intră în componența sistemelor de acționare hidrostatice, să facă cunoscută terminologia utilizată în acest domeniu precum și modul de simbolizare a aparaturii prin semne convenționale.
1.1.Elemente teoretice
Sistemele de acționare hidrostatice , figura 1.1, au următoarea componență: pompa PH aparatura pentru distribuție, reglare și control (ACRC), motorul hidrostatic MH și aparatura auxiliară. Pompa PH, antrenată de motorul electric ME cu cuplu Mi și turația ni, aspiră lichidul din rezervorul Rz trimițându-l către motorul hidraulic rotativ MHR sau liniar MHL cu o presiune pp și un debit Qp. Motorul acționează asupra unui element de execuție EE căruia îi transmite o mișcare de rotație caracterizată de momentul Me și turația ne sau o mișcare de translație caracterizată de forța F și de viteza v. De la motorul MH lichidul purtător de energie este retrimis către pompa PH prin intermediul rezervorului Rz.
Practic, într-un astfel de sistem au loc trei conversii energetice. Prima electro-mecanică la nivelul motorului electric ME in care energia electrică exprimată prin cei doi parametri U(tensiune) și I(intensitate) se transformă în energie mecanică exprimată prin parametri Mi(moment) și ni(turație). Cea de a doua mecano-hidraulică la nivelul generatorului hidrostatic, pompa PH, când are loc conversia energiei mecanice exprimată prin parametri Mi și ni în energie hidraulică exprimată prin parametri pp(presiune la pompă) și Qp(debit la pompă). Cea de a treia conversie este hidro-mecanică și are loc la nivelul motorului rotativ MHR sau MHL liniar când energia hidraulică exprimată prin presiunea și debitul de alimentare a motorului(pm, Qm), de alimentare a hidromotorului, se retransformă în energie mecanică uleiului exprimată prin parametri caracteristici mișcării de rotație Me și ne sau de translație F(forță) și v(viteză), transmiși elementului de execuție EE. Este evident că în acest caz randamentul transmisiei hidrostatice va trebui să stea prioritar în atenția proiectantului unei astfel de instalații.
M i ,ni
ME
Q P ,PP
PH
ACRC
QM,PM
MHR
Me ,ne
EE
MHL
F,v
EE
Rz
Fig. 1.1 Schema generală a unui sistem hidraulic
Principalele componente ale sistemelor de acționare hidrostatice sunt:
- Cilindrii hidraulici (motoarele hidraulice liniare) - sunt organe de execuție de largă utilizare în construcția de mașini, care recepționând energia hidrostatică produsă de o pompă volumică (presiune×debit) o transformă în energie mecanică de translație ( forță ×viteză);
- Motoare hidrostatice rotative - sunt organe de execuție care, recepționând energia
hidrostatică produsă de o pompă volumică (presiune ×debit) o transformă în energie mecanică de rotație (moment×turație) pe care o transmite mecanismelor acționate;
- Pompele volumice - sunt organe de generare a energiei hidrostatice - generatoare de
debit - de largă utilizare, care recepționează energie mecanică produsă de o mașină de forță (moment×turație) și o transformă în energie hidrostatică pe care o imprimă mediului hidraulic de lucru (presiune×debit);
- Acumulatoare hidro-pneumatice - sunt aparate destinate înmagazinării unei energii
hidrostatice (pe o durată mică sau mai mare) după transformarea acesteia într-o energie pneumo- statică;
- Distribuitoarele - sunt aparate ce au rolul de a repartiza debitul fluidului de lucru pe diferite circuite, în conformitate cu ciclul de lucru al motoarelor alimentate;
- Supapele de presiune - sunt aparate ce au rolul de a limita presiunea în circuitele instalației, sau de a realiza succesiunea automată (prin nivele de presiune) a unor faze din ciclul de lucru al instalației;
- Droselele și regulatoarele de debit - sunt aparate având rolul de a realiza reglarea debitului pe circuitele de lucru, prin modificarea suprafeței de trecere a agentului hidraulic;
- Supapele de sens - sunt aparate care permit circulația lichidului numai într-un anumit
sens;
- Amplificatoarele hidraulice - sunt aparate cu funcții ca cea de înmagazinare a energiei
hidraulice sau de amortizare a pulsațiilor de presiune și debit ale pompelor volumice;
- Servovalvele hidraulice - sunt distribuitoare hidraulice cu funcționare proporțională, care se folosesc la sistemele de reglare automată ce utilizează elemente de reacție integrală plasate la nivelul mecanismului acționat;
- Filtrele - sunt aparate ce au rolul de a reține corpurile impurificante din mediul hidraulic, care pot fi atât de natură mecanică cât și chimică;
- Conductele, plăcile și blocurile modulare - sunt elemente auxiliare ale sistemului de acționare hidrostatică care asigură legătura între aparate având funcția de vehiculare a agentului hidraulic ;
- Rezervoarele - sunt elemente auxiliare ale sistemului care au funcția de înmagazinare a agentului hidraulic și de asigurare a temperaturii de funcționare pentru acesta;
- Manometrele, debitmetrele, traductoarele de presiune și debit - sunt aparate care în cadrul sistemului de acționare hidrostatică au funcții de control a valorii parametrilor hidraulici și implicit a celor mecanici.
Terminologia folosită în domeniul sistemelor de acționare hidrostatică este reglementată de STAS 6965 iar semnele convenționale folosite la reprezentarea în scheme a elementelor de acționare hidrostatică sunt reglementate de STAS 7145.
În tabelele ce urmează sunt prezentate unele dintre semnele convenționale ale principalelor aparate ce intră în componența sistemelor de acționare hidrostatică.
1.2.Elemente aplicative
- Vor fi reproduse principalele funcții ale aparaturii ce intră în componența sistemelor de acționare hidrostatică;
- Vor fi discutate particularitățile constructiv-funcționale ale fiecărui aparat în parte particularități care au stat la baza reprezentării simbolice;
- Vor fi analizate diferite scheme hidraulice în sensul recunoașterii și notării aparaturii care le compun;
Pompe
Cu volum geometric constant și un sens al fluxului
Cu volum geometric constant și două sensuri ale
fluxului
Cu volum geometric variabil și un sens al fluxului
Cu volum geometric variabil și două sensuri ale
fluxului
Motoare
Cu volum geometric constant și un sens al fluxului
Cu volum geometric constant și două sensuri ale fluxului
Cu volum geometric variabil și un sens al fluxului
Cu volum geometric variabil și două sensuri ale fluxului
Cilindri hidraulici
Cu simplă acțiune, cu piston și tijă
Cu simplă acțiune, cu piston și plunjer
Cu dublă acțiune și tijă simplă
Cu dublă acțiune și tijă dublă
Telescopice, cu simplă acțiune și deplasare unilaterală
Telescopice, cu simplă acțiune și deplasare bilaterală
Telescopice, cu dublă acțiune și deplasare unilaterală
Transformatoare de presiune
Multiplicatoare de presiune cu un singur fel de
fluid,
pv > px
Px Py
Multiplicatoare de presiune cu două feluri de
fluid (transformă presiunea pneumatică
px în
presiune hidraulică
pv :
pv > px )
Px Py
Schimbător de presiune (transformă o presiune
pneumatică
px într-o presiune hidraulică pv
Px Py
Py Px
sau invers; teoretic
px = pv )
Bibliografie
1.- Marin V., Moscovici R., Teneslav D. - Sisteme hidraulice de actionare si reglare automata. Bucuresti, Editura Tehnica, 1987.
2.-Constantin E., Ciocan O. - Proiectarea si constructia actionarilor hidropneumatice. Universitatea din Galati. 1988.
3.- Ionescu F., Catrina D., Dorin A. - Mecanica fluidelor si actionari
hidraulice si pneumatice. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1980.
4.- Oprean A. - Sisteme hidrostatice. Bucuresti, E.D.P. 1983.
5.- Ciocan, O.D., Dima, M - Elemente de proiectare a sistemelor de acționare hidrostatică. Ed. BREN București .2002.
6.- Constantin E. - Acționări hidrostatice. Ed. Tehnică București. 1999.
7. - Ciocan O., Nicoară D. - Proiectarea acționărilor hidraulice. Îndrumar de laborator. Universitatea din Galați 1995.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Actionari hidrostatice.doc