Cuprins
- 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
- 1.1.Tipuri de angrenaje
- 1.1.1.Tipuri de angrenaje uzuale. 7
- 1.1.2.Principii de notare. 10
- 1.1.3.Elemente caracteristice. 11
- 1.1.4.Alte tipuri de angrenaje. 13
- 1.2.Legea angrenării. 16
- 1.3.Curbe folosite pentru generarea profilului dinţilor
- 1.3.1.Generalităţi. 19
- 1.3.2.Profilul evolventic. 20
- 1.3.3.Cota peste dinţi. 24
- 2. CINEMATICA ANGRENAJELOR
- 2.1.Cinematica angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi
- 2.1.1.Cinematica angrenării cu profil evolventic . 25
- 2.1.2.Cremaliera de referinţă. 30
- 2.1.3.Continuitatea angrenării. Gradul de acoperire . 32
- 2.1.4.Interfenţa. Numărul minim de dinţi .35
- 2.2. Cinematica angrenajelor cilindrice cu dinţi înclinaţi
- 2.2.1.Noţiuni introductive. 37
- 2.2.2.Cremaliera cu dinţi înclinaţi. 38
- 2.2.3.Roata plană echivalentă. 41
- 2.2.4.Gradul de acoperire. 42
- 2.2.5.Lungimea dinţilor în contact. 43
- 2.3. Cinematica angrenajelor conice cu dinţi drepţi
- 2.3.1.Generalităţi. 44
- 2.3.2.Roata plană de referinţă. Roata plană generatoare. 46
- 2.3.3.Tipuri de danturi. 47
- 2.3.4.Aproximaţia Tredgold. 47
- 2.4. Cinematica angrenajelor melcate
- 2.4.1.Generalităţi. 51
- 2.4.2.Angrenaje cu melc cilindric. 53
- 3. DEPLASĂRILE PROFILELOR ŞI ANGRENAJELOR
- 3.1.Deplasările angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi
- 3.1.1.Roata cu dantură zero. 57
- 3.1.2.Coeficientul de deplasare. 58
- 3.1.3.Angrenaj zero. 60
- 3.1.4.Angrenaj zero deplasat. 61
- 3.1.5.Angrenaj deplasat asimetric. 62
- 3.1.6.Grosimea dintelui pe cercul de divizare. 63
- 3.1.7. Grosimea dintelui pe un cerc oarecare.64
- 3.1.8.Determinarea unghiului de angrenare.65
- 3.1.9.Limitele deplasării nesimetrice. 68
- 3.2. Deplasările angrenajelor cilindrice cu dinţi înclinaţi. 70
- 3.3. Deplasările angrenajelor melcate. 71
- 4. ELEMENTE GEOMETRICE CARACTERISTICE
- 4.1.Geometria angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi. 73
- 4.2. Geometria angrenajelor cilindrice cu dinţi înclinaţi. 75
- 4.3. Geometria angrenajelor conice cu dinţi drepţi. 77
- 4.4. Geometria angrenajului melcat. 80
- 5. FORŢE ÎN ANGRENAJE
- 5.1.Forţe în angrenajele cilindrice cu dinţi drepţi
- 5.1.1.Foţa nominală. 85
- 5.1.2.Forţa dinamică exterioară. Coeficientul KA. 86
- 5.1.3.Forţa dinamică interioară. Coeficientul KV. 87
- 5.1.4.Repartiţia neuniformă a sarcinii pe lăţimea dinţilor. Coeficientul K
- 5.1.4.1.Determinarea coeficientului KH. 90
- 5.1.4.2.Determinarea coeficientului KF. 91
- 5.1.5.Repartiţia frontală a sarcinii. Coeficientul K. 91
- 5.1.6.Forţa de frecare. Randamentul angrenării.92
- 5.2.Forţe în angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi 94
- 5.3. Forţe în angrenajul conic cu dinţi drepţi . 95
- 5.4. Forţe în angrenajul melc-roată melcată. 96
- 6. REZISTENŢE LIMITĂ ŞI ADMISIBILE PENTRU CALCULUL ROŢILOR DINŢATE
- 6.1. Materiale recomandate în construcţia roţilor dinţate. 98
- 6.2.Rezistenţa limită şi admisibilă pentru solicitarea de încovoiere la baza dintelui. 100
- 6.3. Rezistenţa limită şi admisibilă pentru solicitarea de contact. . 105
- 6.4. Rezistenţa limită şi admisibilă pentru materialele folosite la construcţia roţilor melcate.109
- 7. CALCULUL DE REZISTENŢĂ AL ANGRENAJELOR
- 7.1.Angrenajul cilindric cu dinţi drepţi
- 7.1.1. Limitarea ruperii la baza dintelui. 112
- 7.1.2.Limitarea tensiunii de contact pe flancuri . 115
- 7.2. Angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi
- 7.2.1. Limitarea ruperii la baza dintelui. 118
- 7.2.2. Limitarea tensiunii de contact pe flancuri. 119
- 7.3. Angrenajul conic cu dinţi drepţi
- 7.3.1. Limitarea ruperii la baza dintelui.121
- 7.3.2. Limitarea tensiunii de contact pe flancuri. 121
- 7.4.Angrenajul melcat cilindric. 122
- 8. PROIECTAREA ANGRENAJELOR CILINDRICE CU DINŢI DREPŢI
- 8.1.Date de proiectare. 129
- 8.2.Predimensionarea angrenajului
- 8.2.1.Motivaţie. 129
- 8.2.2.Determinarea distanţei minime dintre axe. 130
- 8.2.3.Determinarea modulului minim. 132
- 8.2.4.Determinarea numerelor de dinţi. 134
- 8.2.5.Determinarea unghiului de angrenare.135
- 8.2.6.Determinarea coeficienţilor de deplasare. 135
- 8.2.7.Determinarea lăţimii danturii. 137
- 8.3.Calculul elementelor geometrice şi cinematice . 137
- BIBLIOGRAFIE.139
Extras din curs
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1. TIPURI DE ANGRENAJE
1.1.1. TIPURI DE ANGRENAJE UZUALE
Transmisia prin roţi dinţate, denumită şi angrenaj, este mecanismul format din două sau mai multe roţi dinţate, care, datorita danturii roţilor, asigură o transmitere prin formă, cu raport de transmitere constant, a mişcării de rotaţie şi a puterii mecanice, între doi arbori necoaxiali. Se realizează şi o modificare a momentului de torsiune (respectiv a turaţiei).
Avantajele angrenajelor sunt : siguranţă în funcţionare şi durabilitate mare, randament ridicat, gabarit redus.
Ca dezavantaje se pot reţine următoarele: tehnologie complicată, cost relativ mare, zgomot şi vibraţii în funcţionare.
Roţile dinţate au o foarte largă utilizare în construcţia de maşini, la o gamă largă de turaţii şi pentru puteri de la 0,01 kW la peste 10000kW, iar diametrul lor numai la un angrenaj simplu, format din două roţi dinţate, poate varia de la câţiva mm (şi chiar mai mici) la 10-12m.
Clasificarea angrenajelor se face după mai multe criterii:
1. După poziţia axelor:
- angrenaje cu axe paralele (angrenaj cilindric exterior fig.1.1.a, angrenaj cu cremalieră, fig.1.1.h);
- angrenaje cu axe concurente (angrenajul conic fig.1.1b ,angrenajul cu roată plană-fig.1.1.g);
- angrenaje cu axe încrucişate (angrenajul cilindric încrucişat-fig.1.1.d, angrenaje elicoidele-fig.1.1.cA , angrenaje hipoide - fig. 1.1cB, angrenaje melcate - fig.1.1e).
2. După mişcarea axelor:
- angrenaje cu axe fixe;
- angrenaje cu axe mobile (fig.1.1f).
3. După direcţia dintelui:
- angrenaje cu dinţi drepţi(fig .1.2a);
- cu dinţi înclinaţi (fig.1.2b) ;
- cu dinţi curbi (fig .1.2c).
4. După forma roţilor dinţate:
- angrenaje cilindrice;
- angrenaje conice;
- angrenaje hiperboloidale;
- angrenaje melcate;
- angrenaje cu cremalieră;
- angrenaje necirculare.
Figura 1.1.
Figura 1.2.
5. După profilul dintelui:
- profil evolventic;
- profil arc de cerc;
- profil cicloidă;
- profil octoida;
- profil spirală arhimedică.
Mişcarea între doi arbori care nu se intersectează se poate transmite cu ajutorul unor hiperboloizi de rotaţie cu o pânză, care, pentru a realiza un raport de transmitere teoretic constant, trebuie prevăzuţi de-a lungul generatoarelor rectilinii cu dinţi. Operaţia de tăiere a dinţilor pe suprafaţa laterală a hiperboloizilor fiind foarte complicată, aceştia sunt în mod practic înlocuiţi prin zone diametrale de o lăţime relativ mică (fig. 1.3), astfel :
- dacă zonele fac parte din porţiunile marginale, în execuţia practică zonele pot fi înlocuite de suprafeţe conice, realizându-se angrenajul numit angrenaj pseudoconic sau hipoid (sau angrenaj spiroid);
- dacă cele două zone fac parte din porţiuni în care hiperboloizii au diametru minim, corespunzător distanţei minime dintre axe, în execuţia practică zonele pot fi înlocuite prin două suprafeţe cilindrice, realizându-se un angrenaj numit angrenaj cu roţi elicoidale, din cauza dinţilor care sunt răsuciţi în forma unor elice . Rezultă că roţile elicoidale sunt asemănătoare unor roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi, iar formarea danturii se face în acelaşi mod.
Preview document
Conținut arhivă zip
- 0CUPRINS.DOC
- Cap1-1.doc
- Cap1-2.doc
- Cap2-1.doc
- Cap2-2.doc
- Cap2-3.doc
- Cap2-4.doc
- Cap3.doc
- Cap4.doc
- Cap5.doc
- Cap6.doc
- Cap7.doc
- Cap8.doc