Cuprins
- Cap. Denumirea Pag.
- 1 Setări iniţiale 5
- 2 Barele cu instrumente de lucru din ecranul iniţial 7
- 3 Utilizarea straturilor (Layer) de desenare 14
- 4 Transfocarea desenului (comenzile ZOOM) 19
- 5 Realizarea desenului 19
- 5.1 Puncte (noduri) 19
- 5.2 Linii (şi punctele de la capetele segmentelor de linii) 20
- Desenarea conturului formatului A4 şi a indicatorului 24
- 5.3 Cercuri 28
- 5.4 Arce de cerc 29
- 5.5 Poligoane regulate 30
- 5.6 Dreptunghiul 31
- 5.7 Elipsa 31
- 5.8 Teşituri şi racordări 33
- 5.9 Polylinii şi alte obiecte “Pline” 34
- 6 Comenzi pentru modificarea desenelor existente 35
- 6.1 Ştergerea (ERASE) 35
- 6.2 Deplasarea (MOVE) 36
- 6.3 Copierea (COPY) 36
- 6.4 Rotirea (ROTATE) 36
- 6.5 Redesenarea la scară (SCALE) 37
- 6.6 Oglindirea (MIRROR) 38
- 6.7 Prelungirea (EXTEND şi LENGTHEN) 38
- 6.8 Retezarea (tunderea) (TRIM) 38
- 6.9 Ştergerea unei porţiuni (BREAK) 39
- 6.10 Întinderea (STRETCH) 40
- 6.11 Multiplicarea în reţea (ARRAY) 40
- 7 Comenzi de informare 41
- 7.1 Afişarea informaţiilor (LIST) 41
- 7.2 Afişarea informaţiilor despre toate entităţile din desen (DBLIST) 42
- 7.3 Afişarea informaţiilor privind poziţia unui punct din desen (ID) 42
- 7.4 Afişarea distanţei dintre două puncte (DIST) 42
- 7.5 Calcularea şi afişarea ariei şi perimetrului unei suprafeţe (AREA) 42
- 7.6 Informaţii asupra desenului (STATUS) 43
- 8 Scrierea unui text 43
- 9 Cotarea desenelor 49
- 9.1 Setări iniţiale pentru variabilele de cotare 49
- 9.2 Elementele cotării 53
- a Cotă orizontală sau verticală prin două puncte 54
- b Cotarea diametrului unui cilindru 54
- c Cotare aliniată la două puncte 55
- d Cotare în trepte 55
- e Cotare în lanţ 56
- f Cotarea unghiulară 56
- g Cotarea diametrală 56
- h Cotarea razelor 57
- i Cotarea cu linii de indicaţie 57
- j Toleranţe de formă şi poziţie 57
- 10 Haşurarea 59
- 11 Desenarea cu “mâna liberă” (SKETCH) 61
- 12 Blocuri şi atribute 62
- a Desenarea semnului de rugozitate 62
- b Definirea atributelor (Define Attribute) 62
- c Definirea blocurilor (Block) 63
- d Inserarea blocului pe desen (Insert Block) 64
- e Modificarea atributelor (Edit Attributes) 64
- f Descompunerea unui block (Explode) 65
- 13 Salvarea şi tipărirea desenelor 66
- Lista principalelor comenzi de desenare în ordine alfabetică.
- Comanda Pagina Comanda Pagina Comanda Pagina
- ARC 29 HATCH 59 POLYGON 30
- AREA 42 ID 42 PRINT 66
- ARRAY 40 INSERT 64 QTEXT 43
- ATTDEF 62 LAYER 14 RECTANGLE 31
- ATTEDIT 64 LENGTHEN 38 ROTATE 36
- AXIS 7 LIMITS 6 SCALE 37
- BLOCK 63 LINE 20 SNAP 7
- BREAK 39 LINETYPE 15 SOLID 35
- CHAMFER 33 LIST 41 SPLINE 61
- CIRCLE 28 LTSCALE 16,18 SKETCH 61
- COLOR 14 MIRROR 38 STRETCH 40
- COPY 36 MODIFY 46 STYLE 44
- DIST 42 MOVE 36 TEXT 43
- DONUT 34 OFFSET 24 TRACE 34
- ELLIPSE 31 ORTHO 7 TRIM 38
- ERASE 35 OSNAP 22 UNDO 8
- EXPLODE 65 PAN 19 UNITS 6
- EXTEND 27, 38 PEDIT 34 VIEWRES 32
- FILL 34 PEN ASSIGNMENTS
- 67 WINDOW
- WBLOCK 37
- 65
- FILLET 33 PLINE 34 WIDTH 35
- GRID 6 POINT 19 ZOOM 18
Extras din curs
1. Setări iniţiale
Această lucrare constitue doar prezentarea gradată a elementelor strict necesare învăţării comenzilor de lucru pentru realizarea unui desen tehnic (proiect), fiind utilă atât celor care doresc să treacă singuri de la proiectarea pe planşeta de desen la proiectarea pe calculator cât şi studenţilor facultăţilor tehnice cu profil mecanic. Este recomandabil ca lucrarea să fie urmărită pas cu pas în paralel cu lucrul pe calculator, comenzile indicate fiind însoţite de ilustrarea rezultatelor obţinute.
După deschiderea calculatorului se lansează ACAD R 14 (dublu clic cu mouse pe pictogramă), pe ecran apare o casetă de dialog (prezentată în Fig.1.1) prin care sunt precizate setările iniţiale. Astfel, dacă se doreşte asistenţă se selectează butonul “use a Wizard”, dacă se porneşte de la un model (şablon) –de ex. Acadiso.dwt- sunt selectate butoanele respective, iar la sfârşit OK.
În urma acestor comenzi, pe ecran apare suprafaţa de lucru pentru crearea unui desen nou.
Ecranul are 4 zone:
1. Zona de dialog (trei linii în partea de jos a ecranului)
2. Zona de informaţii (în partea de sus a ecranului). Aceste informaţii pot fi sub forma denumiri uzuale pentru programele sub Windows (File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Table, Window, Help) şi a unor pictograme (din bara de comenzi standard).
3. Zona de comenzi aleatoare (pictograme aşezate după dorinţa utilizatorului, de obicei în zonele din dreapta şi din stânga ecranului)
4. Zona de desen efectiv situată în restul ecranului, între celelalte 3 zone.
Pe măsură ce se dau comenzi noi, dialogul apare în zona 1 şi defilează în sus, pe ecran
rămânând vizibile numai ultimele trei linii. Dacă se doreşte vizualizarea comenzii anterioare,
se apasă tasta : F1
după care pe ecran apare dialogul anterior; o nouă apăsare a tastei F1 aduce la loc
ultima comandă. Deplasările pe masă ale mouse-ului corespund cu deplasările pe
ecran ale cursorului-colimator.In orice moment se doreşte anularea unei comenzi
aflate în execuţie se apasă simultan tastele: CTRL + C
Pentru a afla informaţii despre o anumită comandă, după emiterea comenzii
respective se dă comanda "invizibilă" HELP precedatã de apostrof. Prin comanda
HELP (F1) sunt date informaţii generale privind comenzile disponibile.
Un desen este denumit "Fişier" (File): FILE
La începerea unui desen nou se dă comanda : NEW
iar la deschiderea unui desen (fişier) existent , comanda : OPEN
După ce s-a creat un desen se poate părăsi ACAD R12 prin una din comenzile: END
(încheiere normală a sesiunii de lucru, cu salvarea desenului) sau,
dacă se doreşte abandonarea sesiunii curente fără salvarea desenului : QUIT
In cazul ACAD R 14, se poate apăsa semnul X(Close) din colţul din dreapta sus al
ecranului. Din când în când, pentru a nu se pierde accidental desenul realizat (în
cazul unei pene de curent) este recomandabil ca acesta sã fie salvat prin comanda: SAVE
Desenele (fişierele) au un nume dat de utilizator (maximum 8 semne) urmat
de un punct şi o extensie, de obicei dwg (drawing). Dacă la salvarea desenului
acest fişier există, desenul este redenumit cu acelaşi nume dar cu extensia bak,
astfel că întotdeauna există posibilitatea recuperării unei versiuni anterioare a
desenului. După finalizarea desenului şi eventuala lui salvare pe o dischetă,
fişierele cu extensia bak trebuie şterse pentru a nu încărca inutil discul.
Ca şi în cazul unui desen executat pe hârtie, şi în cazul proiectării pe calculator
este bine să existe o schiţă sau /şi un alt proiect de referinţă asemănător, pe baza
cărora se poate stabili dimensiunea colii de desen, a formatului şi a amplasării
diferitelor proiecţii. În cazul ACAD R 14, ecranul este similar colii de hârtie,
dimensiunile acesteia fiind date prin aşa numitele setări (Settings). Dacă s-a pornit
de la un şablon (Template) prestabilit, setările iniţiale sunt atribuite automat,
totuşi, dacă se doreşte verificarea sau modificarea lor, aceasta se poate face prin
următoarele comenzi
Stabilirea sistemului de unităţi de măsură se poate face prin comanda: UNITS
La apariţia casetei de dialog, pentru proiectele de organe de maşini
se preferă opţiunea 2: DECIMAL Pentru numărul de zecimale care vor fi afişate (Number of digits
to right of decimal point) se va tasta numărul dorit, de exemplu: 2
Pentru sistemul de măsurare al unghiurilor se preferă opţiunea 1: DECIMAL DEGREES
Numărul de zecimale pentru unghiuri (Number of fractional places
for display of angles) este de asemenea opţional, de exemplu: 0
Originea de la care începe măsurarea unghiurilor (Direction of
angle 0) are semnificaţia uzuală din trigonometrie implicită: EAST 3 O"CLOCK =0
Direcţia în care se măsoară unghiurile are ca valoare implicitã pe
cea trigonometrică. Dacă se doreşte sensul orar ( Do you want angles
measured clockwise? <N> se va tasta Y, dacă nu: ENTER
Stabilirea limitelor formatului desenului se poate face prin comanda : LIMITS
Aici se precizează coordonatele punctului (x,y) din colţul stânga-jos
(originea), de obicei prin valorile 0,0 ( ON/OFF/<Lower left
corner> <0.00,0.00>) : ENTER
şi coordonatele punctului (x,y) din colţul dreapta-sus (Upper right corner
<12.00,9.00>:), pentru formatul A3 culcat: 420,297
Stabilirea densităţii punctelor reţelei ajutătoare -similar cu utili-
zarea unei hârtii milimetrice- se face cu ajutorul comenzii: GRID
Distanţa dintre punctele reţelei (Grid spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect <1>: de ex.:10
Dacă nu se doreşte afişarea punctelor reţelei se poate da din nou comanda GRID
şi se va tasta OFF, sau, mult mai simplu se apasă tasta: F7
(la repetarea apăsării tastei F7 punctele reţelei apar şi dispar din nou,
curăţind şi ecranul de urmele punctelor selectate)
Stabilirea pasului de deplasare a cursorului se face cu comanda: SNAP
Pasul deplasării -pentru creşterea preciziei poate fi ales foarte mic,
de ex. 0.1- în acest fel deplasările colimatorului pe ecran şi implicit
obiectele desenate au valori şi poziţii "rotunde" în loc de a fi date
prin mai multe zecimale.(Snap spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style:) 0.1
Eliminarea deplasării cursorului cu pas fix se face fie prin repetarea
comenzii SNAP urmată de OFF, fie prin apăsarea tastei F9: F9
Stabilirea gradării axelor de coordonate se face cu comanda : AXIS
Mărimea acestor gradări (Tick spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect<1>:de ex : 10
Înlăturarea axelor de coordonate se face prin repetarea comenzii AXIS
după care se tastează OFF.
Modul de afişare permanentă a coordonatelor poate fi activat prin apăsarea
simultană a tastelor : CTRL+D
sau prin apăsarea tastei F6 (COORDS ON/OFF) : F6
Dacă trebuie trasate numai linii orizontale şi verticale (într-o anumită zonă
a desenului) este recomandabil să fie activat modul ORTHO. Aceasta se face
fie prin scrierea acestui cuvânt (ORTHO), urmat de opţiunea ON, sau, pentru ORTHO
ieşirea din mod, de opţiunea OFF: ON/OFF
Acelaşi lucru se poate obţine prin apăsarea repetată a tastei F8: (F8).
Preview document
Conținut arhivă zip
- 01-Acad.doc
- 02-Acad.doc
- 03-Acad.doc
- 04-Acad.doc
- 05-Acad.doc
- 06-Acad.doc
- 07-Acad.doc
- 08-Acad.doc
- 09-Acad.doc
- 10-Acad.doc
- 11-Acad.doc
- CopertaAcad14.doc
- CuprinsA14.doc