Bazele aschierii, scule aschietoare

Imagine preview
(10/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Bazele aschierii, scule aschietoare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 234 de pagini .

Profesor: Profesor Inginer Universitar, Marius Cosma

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Mecanica

Extras din document

1 ROLUL ȘI EVOLUȚIA PRELUCRĂRILOR PRIN AȘCHIERE

Prelucrare prin așchiere este un proces mecanic de îndepărtare sub formă de

așchii a unui strat de material de pe un semifabricat în scopul obținerii suprafețelor

unei piese.

Pentru realizarea procesului de prelucrare prin așchiere sunt necesare o

mașină-unealtă (MU), una sau mai multe scule așchietoare (S), dispozitive de

poziționare fixare (D), piesa de prelucrat (P), aparate și instalații pentru controlul

tehnic de calitate. Ansamblul MUSDP se numește sistem tehnologic.

Ponderea prelucrărilor prin așchiere, la realizarea pieselor, reprezintă în anumite

situații peste 70% din totalitatea operațiilor. Această pondere este justificată de

următoarele considerente:

- posibilitatea realizării prin așchiere a unei game foarte diverse de piese

sub aspectul formei geometrice, dimensiunilor și materialelor;

- realizarea relativ ușoară a condițiilor tehnice impuse suprafețelor piesei;

- productivitate și cost de fabricație ce pot fi realizate, în funcție de dotare,

de cele mai multe ori la valori optime:

- retehnologizarea sistemelor de fabricație se poate realiza cu costuri

reduse;

- prelucrarea prin așchiere este cel mai economic procedeu la producție de

unicate și serie mică.

Prelucrarea prin așchiere are o vechime considerabilă, evoluția acesteia

fiind continuă, determinată de progresele realizate în domeniul elaborării de noi

materiale pentru realizarea pieselor, sculelor așchietoare și perfecționări ale

mașinilor-unelte.

O etapă importantă în evoluția prelucrării prin așchiere a constituit-o

trecerea de la sculele de mână la sculele de mașină prin realizarea acționării

acestora cu ajutorul mașinilor-unelte.

O altă etapă de dezvoltare este datorată progreselor realizate în domeniul

materialelor pentru sculele așchietoare.

În anul 1907 Tylor și White pun bazele în S.U.A. a tehnologiei de obținere

a oțelurilor superaliate (9...18% elemente de aliere), denumite oțeluri rapide, care

utilizate în construcția sculelor așchietoare au permis creșterea vitezei de așchiere

până la 40...60 m/min, față de 10...20 m/min, viteză admisă de otelurile obișnuite

pentru scule.

1

Între anii 1925...1930 în Germania se dezvoltă tehnologiile de obținere a

carburilor metalice sinterizate utilizate sub formă de plăcuțe (plăcuțe Widia), care au

permis creșterea vitezelor de așchiere până la 200...300 m/min, impunând totodată

perfecționări ale cinematicii mașinilor-unelte.

Începând cu anul 1950 apar materialele mineralo-ceramice pe bază de oxizi

(frecvent Al2O3) ce au duritate mai mare decât materialele mineralo-ceramice. Au

fost realizate și combinații de materiale metalo-ceramice și mineralo-ceramice,

având denumirea de cermeți. Aceste materiale permit utilizarea unor viteze de

așchiere foarte mari (300...500 m/min) Ia secțiuni mici de așchie. Mașinile-unelte

trebuie în acest caz să realizeze turații mai mari de 3000 rot/min. Materialele

metalo-ceramice și mineralo-ceramice predomină la ora actuală în construcția

sculelor așchietoare.

Creșterea performanțelor sculelor așchietoare se realizează la ora actuală

prin optimizarea geometriei, îmbunătățirea performanțelor materialelor existente

prin acoperirea cu un strat rezistent la uzură (din TiC sau TiN), începând cu anul

1950, ca materiale pentru partea activă a sculei așchietoare se utilizează materiale

superdure ca nitrura cubică de bor (NCB), safirul, rubinul, diamantul,(natural,

sintetic), materiale cristaline pe bază de diamant (PKD).

Paralel cu dezvoltarea tehnicilor de prelucrare prin așchiere se dezvoltă

cercetările teoretice și experimentele privind optimizarea parametrilor procesului

de așchiere.

Datorită perfecționării procedeelor de obținere a semifabricatelor (prin

reducerea adaosurilor de prelucrare), se manifestă o tendință de scădere a ponderii

prelucrărilor prin așchiere de degroșare, simultan cu creșterea ponderii prelucrărilor

prin așchiere de finisare.

Prelucrările prin așchiere tind să se perfecționeze și să se diversifice datorită

utilizării în fabricarea pieselor de materiale cu proprietăți fizico-mecanice ridicate,

greu prelucrabile prin așchiere.

Acesta impune de asemenea realizarea de scule cu calități așchietoare

superioare și evoluții în structura cinematică a mașinilor-unelte. Se manifestă

tendința de lărgire a gamei de mașini-unelte cu comenzi numerice, conducerea cu

calculatorul, utilizarea pe scară largă a comenzilor adaptive, extinderea robotizării

și a sistemelor flexibile de fabricație.

Înlocuirea procedeelor clasice de prelucrare prin așchiere cu procedee noi,

perfecționate sau cu procedee neconvenționale se poate realiza numai pe baza unei

atente analize tehnico-economice, analiză ce necesită cunoașterea fenomenelor

caracteristice și a interdependențelor dintre acestea.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bazele aschierii, scule aschietoare.pdf

Bibliografie

Aelenei, M., Gherghia, I., - Probleme de mașini-unelte și așchiere, vol. l,
vol II, Editura Tehnică, București, 1985
Amarego, E., A., J., Brown, R., H., - The Manufacturing of metals, ediție în
limba rusă, Moscova, 1977
Belous, V., - Sinteza sculelor așchietoare, Editura Junimea, lași, 1980
Belous, V., - Creația tehnică în construcția de mașini. Inventica,
Editura Junimea, lași, 1986
Biber, Gh., - Manualul strungarului, Editura Tehnică, București, 1967
Botez, E., - Cinematica mașinilor-unelte, Editura Tehnică, București, 1961
Botez, E., - Mașini-unelte, vol. l - III, Editura Tehnică, București, 1977
Botez, E., - Bazele generării suprafețelor pe mașini-unelte, Editura Tehnică,
București, 1966
Ciolacu, F., G., - Cercetări privind prelucrările mecanice utilizând noi tipuri
de fluide pentru așchiere. Teză de doctorat, Universitatea din Craiova 1995
Cozmîncă, M., Panait, S., Constantinescu, S., - Bazele așchierii, Editura Gh.
Asachi, lași, 1995
Deacu, L., s.a., - Bazele așchierii și generării suprafețelor, vol. II,
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Construcții de Mașini, 1992
Drăghici, G., Tehnologia construcției de mașini, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1984
Dreucean, A., - Mașini-unelte și prelucrări prin așchiere, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1968
Duca, Z., Bazele teoretice ale prelucrărilor pe mașini-unelte, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1969
Dumitraș, C., Militam, C., - Așchierea metalelor și fiabilitatea
sculelor așchietoare, Editura Tehnică, București, 1983
Elekeș, C., - Scule pentru găurirea alezajelor lungi, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 1985
Enache, Șt., Belous, V., Proiectarea sculelor așchietoare, Editura Didactică
și Pedagogica, București, 1983
Enache, Șt., - La qualite des surfaces methaliques, Editura Tehnică,
București, 1994
Enache, Șt., Minciu, C., Proiectarea asistată a sculelor așchietoare, Editura
Tehnică, București, 1983
Gavrilas, l., s.a., Tehnologii de prelucrare cu scule din materiale dure și
extradure, Editura Tehnică, București, 1977
Hollanda, D., s.a., - Așchiere si scule aschietoare, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1982
lancu, A., Trifa, T., - îndrumător pentru ridicarea calificării rectificatorilor,
vol. l, ii, Editura Tehnică, București, 1978
229
Jawahair, l., S., Van Luttervelt, C., A., - Recent Devellopments in
Chip Control Reserch and Applications, Annales of the CIRP, vol. 42/2/1993
Lăzărescu, l., - Teoria așchierii și proiectarea sculelor, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1964
Lăzărescu, I., ș.a., - Așchierea și scule așchietoare, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1976
Minciu, C., - Proiectarea și tehnologia sculelor pentru danturare, Editura
Tehnică, București, 1986
Minciu, C., Predincea, N., - Bazele așchierii și generării suprafețelor,
institutul Politehnic București, 1984
Nanu, A., - Tehnologia materialelor, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1977
Oancea, N., Căpățână, N., Nenită, C., - Bazele așchierii și generării
suprafețelor, Universitatea din Galați, 1980
Oprean, A., ș.a., - Bazele așchierii și generării suprafețelor, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1981
Picoș, C., - Prelucrabilitatea prin așchiere a aliajelor feroase, Editura
Tehnică, București, 1981
Picoș, C., ș.a., - Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin
așchiere, Editura Universitas, Chișinău, 1992
Popescu, I., - Așchierea aliajelor de aluminiu, Editura Tehnică, București,
1974
Popescu, I., Ciolacu, F., Zamfirache, M., - Bazele așchierii și
generării suprafețelor pe mașini-unelte. îndrumar de laborator, Reprografia
Universității din Craiova, 1991
Popescu, I. - Teoria așchierii, Universitatea din Craiova, Facultatea de
Mecanică, 1994
Popescu, l., - Prelucrarea pe mașini-unelte, Universitatea din Craiova,
Facultatea de Mecanică, 1995
Popescu, l., Eliezer, S., - Filetarea, Editura Scrisul Românesc, Craiova,
1973
Secară, Gh., - Proiectarea sculelor așchietoare, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1979
Saint-Cheiy, J., Fantin, J., P., Letelier, J., - Choix des outils et de conditions
de coupe en tournage, CETIM, 1987
Teodorescu, M., ș.a., - Prelucrabilitatea prin așchiere. Metode de
determinare, Universitatea din Galați, 1986
Tîrpe, Gh., - Precizia prelucrării prin așchiere, Editura Tehnică, București,
1972
Vida Simiti, l., ș.a., - Prelucrabilitatea materialelor metalice, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1996
- * * - STAS 6599/3-89. Cinematica așchierii. Terminologie
- * * - STAS 6599/4-89. Așchiere și scule așchietoare. Forțe, energii,
puteri. Terminologie
- * * - STAS 12046/2-84. Durabilitatea sculelor așchietoare. Anexa G
- * * - STAS 5730/1-91. Rugozitatea suprafeței. Suprafața și parametrii săi.
Terminologie
- * * - STAS 5730/2-91. Rugozitatea suprafețelor. Parametri de rugozitate
și specificarea rugozității
- * * - Sandvik Coromant, Guide d’utilisation des outils, Catalog de firmă
1995/96
- * * - ISO 3685 Tool Life Testing with Single Point Turning Tools - First
edition, 1977, annex G
- * * - Manualul inginerului mecanic. Tehnologia construcțiilor de mașini,
Editura Tehnică, București, 1974