Bazele Prelucrarilor Mecanice

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Bazele Prelucrarilor Mecanice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 14 fisiere ppt de 192 de pagini (in total).

Profesor: Deliu Mariana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Mecanica, Metalurgie si Siderurgie

Extras din document

Dimensiunile adaosului de prelucrare impun în general divizarea lui în straturi care sunt prelevate succesiv. Etapele în care se realizează îndepărtarea acestor straturi poartă numele de treceri, iar stratul de material din adaosul total de prelucrare îndepărtat într-o singură trecere se numeşte strat parţial. Modul de divizare a adaosului de prelucrare şi succesiunea îndepărtării straturilor se stabilesc prin schema de aşchiere.

Acea parte din adaosul de prelucrare care se găseşte la un moment dat în faţa tăişului sculei ca urmare a divizării adaosului şi care urmează să fie prelevată ca aşchie în mişcarea de aşchiere se numeşte strat de aşchiere. Suprafaţa generată pe piesă prin prelevarea unui strat de aşchiere se numeşte suprafaţă de aşchiere. Suprafaţa prelucrată este rezultanta tuturor suprafeţelor de aşchiere succesive alăturate.

După rolul pe care îl au în procesul de aşchiere, între mişcările furnizate de maşina-unealtă se deosebesc mişcarea principală şi mişcările complementare sau de avans.

Mişcarea principală este acea mişcare care are rolul de a detaşa aşchia şi are viteza cea mai mare dintre componentele simultane, având deci şi direcţia cea mai apropiată de direcţia mişcării de aşchiere. Viteza mişcării principale se reprezintă prin vectorul tangent la traiectoria acestei mişcări în punctul de contact dintre piesă şi tăiş. Modulul vitezei principale se exprimă , de obicei, în m/min.

Mişcările complementare sau de avans pot fi folosite în următoarele scopuri:

reglarea sau pozitionarea sculei la începutul prelucrării;

reglarea periodică a sculei după treceri succesive de prelucrare;

aducerea periodică în faţa tăişului a unui nou strat de aşchiere după fiecare ciclu al mişcării principale, cu scopul continuării procesului de aşchiere; mişcările cu acest rol pot fi executate în mod continuu şi simultan cu mişcarea principală ( ca la strunjire, frezare etc), sau intermitent, alternând cu ciclurile mişcării principale ( ca la rabotare, mortezare etc);

realizarea ( împreună sau fără mişcarea principală ) a unor traiectorii necesare generării unor suprafeţe de anumite forme.

Viteza mişcării de avans se reprezintă printr-un vector şi se numeşte viteză de avans. Modulul său se exprimă în mm/min.

Frecvent în practică se foloseşte noţiunea de avans unitar ( sau tehnologic) prin carese înţelege mărimea deplasării de avans efectuată în timpul unui ciclu al mişcării principale ( de exemplu în timpul unei rotaţii sau în timpul unei curse duble),. Avansul unitar se simbolizează “s” şi se exprimă în mm/rot. sau mm/cursă ( dublă sau simplă).

Tot ca avans unitar poate fi considerată deplasarea de avans efectuată într-o fracţiune a ciclului mişcării principale ca, de exemplu, avansul pe dinte sd în cazul prelucrării cu scule având z dinţi.

Viteza de avans se poate exprima în funcţie de avansul unitar ca produsul dintre acesta şi numărul de cicluri ( sau fracţiuni de cicluri ) ale mişcării principale efectuate în unitatea de timp;

In timpul deplasării relative faţă de semifabricat, scula detaşează de pe acesta un strat de aşchiere care poate fi definit fie prin parametrii geometrici (lăţimea şi grosimea), fie prin parametrii tehnologici (adâncimea de aşchiere şi avansul).

Fisiere in arhiva (14):

  • Bazele Prelucrarilor Mecanice
    • sapt.1.NOTIUNI_DE_BAZA.ppt
    • sapt.10.FREZAREA.ppt
    • sapt.11.PRELUCRAREA_GAURILOR.ppt
    • sapt.12.RECTIFICAREA.ppt
    • sapt.13.PRELUCRAREA_FILETELOR.ppt
    • sapt.14.Danturi.ppt
    • sapt.2._Elementele_caracteristice_ale_sculelor_aschietoare.ppt
    • sapt.3._MATERIALE.ppt
    • sapt.5._FENOMENE_TERMICE_SI_UZURA.ppt
    • sapt.6.DURABILITATEA.ppt
    • sapt.7._RAB._SI_MORTEZ.ppt
    • sapt.8.BROSAREA.ppt
    • sapt.9.STRUNJIREA.ppt
    • sapt4.PROCESUL_FORMARII_ASCHIILOR_SI_FORTE.ppt