Considerații asupra Instalției de Propulsie

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 20944
Mărime: 3.61MB (arhivat)
Publicat de: Denis Prodan
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Alexandru

Extras din curs

1.1 GENERALITĂŢI

Cerinţa de bază în funcţionarea instalaţiei principale de propulsie este de a propulsa nava la o viteză continuă impusă, permisă de starea mării şi de a asigura posibilităţi de marş înapoi, oprire şi manevră. Cerinţele de exploatare şi întreţinere trebuie să nu depăşească posibilităţile echipajului iar costurile să se încadreze în limitele stabilite în studiile preliminare.

Cu excepţia unei scurte perioade de timp, când se apropie sau se depărtează de port, cele mai multe nave de mărfuri navigă la un procentaj mare al puterii instalate. Ocazional, schema de transport poate include exploatarea la puteri mai reduse, dar nu mai puţin de 50% din puterea maximă. De primă importanţă pentru exploatarea economică a lor este viteza continuă corespunzătoare rutei comerciale.

Situaţia navelor militare este complet diferită. Sistemele de propulsie la aceste nave trebuie să satisfacă cerinţele de viteză maximă, dar posibilităţile lor sunt rar utilizate. Navele militate navigă în general la viteze de croazieră, ce corespund la 60% din viteza maximă sau 20% din puterea maximă instalată. La aceste viteze se impune consumul economic de combustibil.

Navele cu destinaţie specială cum ar fi remorcherele, împingătoarele sau spărgătoarele de gheaţă au puterea stabilită corespunzător modului de exploatare; tracţiune, împingere sau spargerea gheţii dar se ţine cont şi de marşul liber.

În concluzie se poate spune că proiectul sistemului de propulsie trebuie să reflecte în totalitate profilul de exploatare al navei.

Rezistenţa la înaintare se determină pe modele în bazin sau numeric, cu programe de calcul ce modelează curgerea apei în jurul carenei navei.

După ce au fost stabilite cerinţele de viteză şi a fost estimată rezistenţa la înaintare, se alege propulsorul. Aşa cum se vede din Figura 2.1, unele propulsoare sunt mai eficiente decât altele pentru aplicaţii particulare.

Elici cu ax verticalSeriile Gawn 3-110Elici supracavitante 3-50Seriile B 4-70Elici in duzaElici în duzaL/D=0,50-K - 4-70L/D=0,83-K -4-7010152025304050607080901001251500,300,400,500,600,70Nave cu 2 eliciNave de marfuriuscate cu 1 eliceTraulereÎmpingatoareElici contrarotativeRandamentul optim al eliceiCoeficientul de putere Taylor BpNave tanc200aaNave cabotaj

Fig. 2.1 Comparaţie între valorile randamentului optim al diferitelor tipuri de propulsoare []

Coeficientul de putere Taylor Bp

se calculează cu relaţia (2.1.1).

5,25,0vNnBp⋅= (2.1.1)

unde:

n-turaţia ,

N-puterea,

v-viteza de înaintare.

La navele de viteză mică dar cu putere instalată mare, cum ar fi traulere şi împingătoare, la care elicele au randament scăzut, îmbunătăţirea randamentului se poate realiza prin introducerea elicelor în duze.

La navele de viteză mare se observă că elicele contrarotative sunt mai eficiente.

Alegerea propulsorului nu este un proces simplu întrucât pentru stabilirea tipului de propulsor poate fi necesară alegerea, chiar şi numai de probă a tipului maşinii principale de propulsie. De exemplu, câştigul în eficienţă oferit de alegerea elicelor contrarotative sau a altor propulsoare complexe trebuie comparat cu avantajul simplităţii dat de o maşină de propulsie clasică cu linia de arbori corespunzătoare.

În mod asemănător, alegerea numărului de propulsoare poate implica un compromis. În general, navele sunt dotate cu o elice, două, trei sau patru elici. În consecinţă, puterea necesară propulsării navei se distribuie pe cel mult patru propulsoare. Din punctul de vedere al costurilor iniţiale şi al costurilor de exploatare, sunt de preferat mai puţine elici, dar mărimea puterii cerute sau restricţiile impuse diametrului propulsorului pot impune alegerea unui sistem cu un număr mai mare de elici pentru a evita încărcarea excesivă şi cavitaţia ce ar putea apărea. Pot exista şi alţi factori într-un caz dat, cum ar fi creşterea manevrabilităţii sau reducerea vulnerabilităţii, care să favorizeze alegerea unui număr mai mare de propulsoare.

Au fost testate sistematic câteva serii de elici cu pas fix iar rezultatele au fost prezentate într-o formă convenabilă utilizării în proiectare, în vederea alegerii propulsorului. Printre ele se numără seriile Troost B de elici cu trei, patru, cinci, şase şi şapte pale.

În cazurile obişnuite, diametrul maxim al elicei se adoptă funcţie de pescajul navei, de configuraţia pupei şi de jocurile care trebuie să existe între elice şi corp.

Se efectuează un studiu, pentru a găsi soluţia de compromis între turaţia elicei cerută pentru a realiza randamentul maxim şi restricţiile de turaţie impuse de mărimea, greutatea şi consideraţiile de cost ale motorului principal și transmisiei. Turaţia elicei, necesară atingerii eficienţei maxime a propulsiei (în mod uzual corelată cu cea mai mare elice ce poate fi montată în pupa corpului) este frecvent considerabil mai mică decât cea care este posibilă din punctul de vedere al motorului sau transmisiei (deoarece un moment mai mare este asociat unei turaţii mai mici). În general, caracteristicile elicei sunt astfel alese, încât ea poate fi proiectată să funcţioneze la o turaţie oarecum mai mare decât cea care corespunde randamentului maxim, fără ca această să penalizeze prea mult eficienţa globală.

O practică bună arată că puterea instalaţiei de propulsie trebuie să fie calculată astfel încât viteza dorită a navei noi să poată fi atinsă fără capacităţile suplimentare ţinute în rezervă, pentru a compensa degradarea performanţelor în timp. Factorii consideraţi în stabilirea capacităţilor suplimentare includ; vegetaţia depusă în timp pe corp, rugozitatea corpului, rugozitatea secţiunilor de lucru ale elicei din cauza cavitaţiei sau eroziunii, reducerea performanţelor maşinii principale. Este deasemeni important ca nava să aibă o capacitate rezonabilă de a menţine viteza în mare moderată şi în condiţii vitrege de vreme. În practica uzuală se foloseşte parametrul viteză continuă pe mare , definită ca viteza obţinută la un procent din puterea de serviciu (continuă) la arbore, în timpul probelor, la pescajul de calcul, în condiţii de vreme favorabilă, când nava şi sistemul de propulsie sunt noi, elicea şi corpul netede şi curate. Relaţia de legătură între viteza de serviciu la puterea nominală şi viteza continuă pe mare este indicată în Figura 2.2.

Procentul din puterea continuă (de serviciu) la arbore (aşa numitul factor de serviciu), folosit la stabilirea vitezei continue pe mare este luat deseori 80% (0,80 factor de serviciu) pentru nave port-container şi nave multifuncţionale, care pot fi încărcate la pescajul de calcul pe diferite segmente ale voiajului şi 90% pentru tancuri petroliere şi vrachiere care navigă la pescajul de calcul numai pe o parte a rutei (cealaltă este în balast). La navele militare se foloseşte în general o valoare de 80%. În cazuri particulare valoarea factorului de serviciu poate fi diferită de cea menţionată anterior, ea se va stabili funcţie de ruta de navigaţie, planul de întreţinere, durata între două andocări.

Preview document

Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 1
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 2
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 3
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 4
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 5
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 6
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 7
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 8
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 9
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 10
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 11
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 12
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 13
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 14
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 15
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 16
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 17
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 18
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 19
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 20
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 21
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 22
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 23
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 24
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 25
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 26
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 27
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 28
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 29
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 30
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 31
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 32
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 33
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 34
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 35
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 36
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 37
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 38
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 39
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 40
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 41
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 42
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 43
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 44
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 45
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 46
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 47
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 48
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 49
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 50
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 51
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 52
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 53
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 54
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 55
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 56
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 57
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 58
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 59
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 60
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 61
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 62
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 63
Considerații asupra Instalției de Propulsie - Pagina 64

Conținut arhivă zip

  • Consideratii asupra Instaltiei de Propulsie.pdf

Alții au mai descărcat și

Metoda elementului finit în construcții năvale

Capitolul 1 Etapele analizei prin metoda elementului finit. Generalitati Metoda elementului finit a fost iniţial aplicată la construcţia...

Teoria Propulsorului

TEMA DE PROIECT Sa se proiecteze o elice pentru nava cu următoarele caracteristici: - Lungimea intre perpendiculare: Lpp = 133.89 m - Lungimea...

Proiectarea elicelor navale cu ajutorul diagramelor serie

Tema de proiectare Utilizand diagramele seriilor de elice B Wageningen sa se proiectectze pentru o nava data elicea care sa consume complet...

Expertize tehnice și evaluări în ingineria mecanică

1.1. Aspecte definitorii ale metodologiei de diagnosticare Realizarea oricãrui studiu diagnostic, pentru soluþionarea problemelor de orice naturã...

Turbomașini

TURBOMASINI 1. Introducere, clasificari Termenul de maşini hidraulice vine din latinescul "turbo" = vârtej, propus de Fourneyron Burdin, se...

Instalații mașini

INSTALATIA DE PORNIRE Generalitati Pornirea motoarelor navale se face prin doua metode: - pornirea electrica, cu demaror electric; - pornirea...

Căldări Navale și Mașini de Forță cu Abur

CURS NR.1 INSTALATIA DE FORTA CU ABURI LA BORDUL NAVELOR MARITIME Generalitati : Rolul instalatiilor de forta la bordul navelor este acela de a...

Curs - Metode Numerice și Programe de Calcul al Structurilor

1. Noţiuni de teoria elasticităţii 1.1 Ecuaţii de bază În foarte multe domenii ale ştiinţei şi tehnicii, utilizarea unor instalaţii, utilaje şi...

Ai nevoie de altceva?