Desen Tehnic

Capitolul 1

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Generalităţi

Prin desen tehnic se înţelege reprezentarea grafică a unui obiect, realizată pe

baza unor reguli şi convenţii stabilite în acest scop.

Dezvoltarea continuă a producţiei industriale şi extinderea cooperării economice

a impus sistematizarea regulilor şi convenţiilor privind proiectarea şi executarea

produselor.

Operaţia de sistematizare şi unificare a regulilor şi convenţiilor de reprezentare,

proiectare, executare, control, exploatare şi întreţinere a maşinilor, agregatelor,

instalaţiilor, serviciilor sau altor produse industriale şi bunuri de consum este

cunoscută sub denumirea de standardizare. Rezultatele operaţiei de standardizare

sunt standardele de stat:

- STAS – standard românesc elaborat până în anul 1989;

- SR ISO – standard românesc preluat după un standard internaţional;

- SR EN – standard românesc preluat după o normă (standard) europeană;

- SR – standard românesc elaborat după anul 1989, etc.

Începuturile acestei activităţi de standardizare datează din perioada

premergătoare celui de al doilea război mondial, primele standarde cu caracter

naţional fiind adoptate în 1937-1938 în cadrul AGIR - Asociaţia Generală a Inginerilor

din România.

Pe plan naţional această activitate se realizează de către Asociaţia de Standardizare

din România - ASRO. Primul organism naţional care s-a ocupat de această activitate a

fost Comisiunea de standardizare înfiinţată în anul 1948. În anul 1970 ia fiinţă Institutul

Român de Standardizare (IRS) care funcţionează până în anul 1998, când se pun bazele

standardizării voluntare în România. De la aceasta data, organismul naţional de

standardizare este Asociaţia de Standardizare din România (ASRO).

În prezent ASRO este membru cu drepturi depline la:

ISO - Organizaţia Internaţională de Standardizare

CEN - Comitetul European de Standardizare

CENELEC - Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică

CEI - Comisia Electrotehnică Internaţională

şi membru observator la:

ETSI - Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii

Pe plan internaţional, în anul 1946 s-a înfiinţat Organizaţia Internaţională de

Standardizare (ISO) la care este afiliată şi ţara noastră. Aceasta emite standarde

care, însă, nu au caracter obligatoriu pentru ţările membre, dar devin obligatorii când

sunt adoptate de către acestea.

Capitolul 1 - Noţiuni introductive

1.2. Clasificarea desenelor tehnice

Desenele tehnice se clasifică după mai multe criterii:

A) După domeniul la care se referă, desenele tehnice se clasifică în:

- desenul industrial care este reprezentarea grafică plană a obiectelor şi

concepţiilor tehnice privind structura, construcţia, funcţionarea şi realizarea

obiectelor din diverse ramuri industriale (construcţii de maşini, electrotehnică,

energetică, electronică, etc.);

- desenul de construcţii care se referă la reprezentarea plană a construcţiilor

de clădiri, a lucrărilor de artă, a căilor de comunicaţii terestre, a construcţiilor

hidrotehnice, etc. precum şi a concepţiei tehnice privind elementele de construcţie şi

finisaj ale acestora;

- desenul de arhitectură care este reprezentarea plană a concepţiei funcţionale

şi estetice a construcţiilor şi a elementelor de decor şi finisaj, etc.;

- desenul de instalaţii care este reprezentarea grafică plană a ansamblurilor şi

elementelor de legătură ale instalaţiilor electrice, hidraulice, pneumatice, energetice,

etc., aferente unităţilor industriale, agregatelor, construcţiilor, centrelor populate, etc.;

- desenul cartografic (topografic, geodezic, etc.) care este reprezentarea

grafică plană a unor regiuni geografice, suprafeţe de teren, cu formele de relief şi

construcţiile de pe ele;

- desenul de sistematizare (urbanistic) care este reprezentarea grafică plană a

concepţiilor de ansamblu şi de detaliu în vederea amenajării unui teritoriu, centru

populat, unităţi industriale sau agricole, etc.

B) După modul de întocmire desenele tehnice se clasifică în :

- schiţa care este desenul întocmit cu mâna liberă respectând proporţia între

dimensiunile obiectului reprezentat în limitele aproximaţiei vizuale;

- desenul la scară, întocmit cu ajutorul instrumentelor de desen pe planşetă

sau cu ajutorul computerului respectând un raport constant între dimensiunile

obiectului de pe desen şi cele reale.

C) După gradul de detaliere a reprezentării, desenele tehnice se clasifică în:

- desenul de ansamblu este desenul în care se pune în evidenţă forma,

construcţia, componenţa şi funcţionarea unui ansamblu, precum şi ordinea de montaj

a componentelor sale;

- desenul de piesă este desenul care are ca scop reprezentarea grafică a unei

singure piese;

- desenul de detaliu este desenul care are ca scop reprezentarea, la o altă

scară, a unei părţi dintr-un ansamblu sau piesă, în vederea precizării unor date

suplimentare ce nu au putut fi evidenţiate în reprezentarea a cărei detaliu este.

D) După destinaţie, desenele tehnice se clasifică în :

- desenul de studiu este desenul întocmit, de regulă, în mai multe variante, în

vederea stabilirii desenului final;

- desenul de execuţie este desenul definitiv, întocmit la scară, care conţine

toate informaţiile pentru executarea piesei sau ansamblului respectiv;

- desenul de montaj este desenul care conţine informaţiile necesare pentru

montarea obiectului respectiv, pentru punerea sa în funcţiune sau pentru verificare şi

rodaj;

- desenul de reparaţie este desenul care conţine informaţiile necesare reparării

obiectului reprezentat (piesă sau ansamblu);

- desenul de prospect sau catalog este desenul realizat în vederea utilizării lui

în scopuri comerciale