Diagnosticare Auto

Cap.1 Motorul

1.1 Diagnosticarea motorului

1.1.1 Verificarea presiunii la sfarsitul procesului de comprimare

Presiunea la sfarsitul comprimarii este influentata atat de schimbul de caldura intre incarcarura proaspata cat si mediul exterior, cat si de scaparile de gaze prin inperfectiunile etansarii camerei de ardere (segmenti-cilindru, supapa-sediu, garnitura de chiuloasa etc.). Cum in procesul functionarii motoarelor se produc o serie de schimbari in stare tehnica de tipul: uzuri la cilindri, supape, bucse de ghidare supape, deformarea chiuloasei sau a talerului supapei, detensionarea unui arc de supapa, intepaturi de segmenti in canale etc. etanseitatea camerei de ardere este compromisa.

De aceea, periodic e nevoie sa verificam presiunea la sfarsitul comprimarii. Aceasta lucrare se face cu ajutorul unui aparat numit compresometru sau compresograf, efectuindu-se urmatoarele operatii:

- se aduce motorul la regim termic normal (cca 80°C  temperatura uleiului);

- se scot bujiile in scopul usurarii rotirii arborelui cotit de catre demaror

- se verifica si se corecteazadaca este cazul a jocului dintre culbutori si supape;

- se deschid complet clapetele de acceleratie si de pornire la rece;

- se masoara turatia arborelui cotit, folosind un turometru electronic, care se leaga in circuitul de aprindere motor;

- antrenarea arborelui cotit se face cu ajutorul demarorului, fara a se porni motorul;

- se scoate fisa de inalta tensiune din bobina si capacul ruptorului distribuitor;

- se introduce caparul de cauciuc al compresometrului in orificiul bujiei asigurandu-se o etansare perfecta;

- se actioneaza electromotorul de pornire si se retine pentru fiecare cilindru valoarea presiunii la sfarsitul comprimarii.

Pentru motoarele ce echipeaza automobilele Dacia, valoarea presiunii in conditiile mantionate trebuie sa fie de 10±0.3 daN/cm².

Pentru diferente de presiune intre cilindri sau la toti cilindrii si valoarea nominala se va lua ca limita 1 daN/cm². Diferentele mai mari de 1 daN/cm² ne permit sa apreciem o reducere a etansietatii camerei de ardere pe langa sediile supapelor, pe la garnitura de chiuloasa sau printre piston si cilindru, acestea ca rezultat a uzurilor, deformarilor, slairilor din fixari, intepenirilor sau deteriorarea unor piese care pot compromite etansaitatea.

1.2 Intretinerea motorului

1.2.1 Verificarea si corectarea jocului intre supapa si culbutor

Jocul intre supape si culbutor are rolul de a prelua dilatarile termice din organele componente ale mecanismului de distributie al motorului.

Uzura, imperfectiunile de fabricatie sau deformarea unor piese din lantul cinematic al mecanismului de distributie pot determina modificari ale jocului intre supape si culbutori cu efecte negative asupra modificarii cursei supapei, respectiv modificarii fazelor de distributie, inrautatind golirea si umplerea cilindrilor motorului. De acea, jocul intre supapa si culbutor trebuie verificat in limitele constructive, la o periodicitate de cca 15000 km sau ori de cate ori este nevoie.

Pentru verificarea si reglarea jocului intre culbutor si supapa se recomanda metoda supapa de evacuare deschisa, efectuandu-se operatiile:

- se aduce schimbatorul de viteze in poziti liber

-se strang se strang suruburile de fixare suportilor rampei culbutori la un cuplu 1.5 la 1.7 daNm;

- se aduce supapa de evacuare a cilindrului nr.1 in pozitia complet deschisa;

- se verifica gradul de uzura al suprafatelor de lucru la culbutor si supapa de admisie de la cilindrul nr. 3 si suprafetele de lucru la culbutorul si supapa de evacuare de la cilindrul nr. 4 si se corecteaza, daca este cazul in vedea evitarii erorilor de masurare;

- se verifica distanta dintre culbutor si supapa. Verificarea se face cu ajutorul unui calibru de distanta la dimensiunea corespunzatoare jocului constructiv:

- la rece: admisie 0.15 mm si evacuare 0.20 mm;

- la cald: admisie 0.18 mm si evacuare 0.25 mm.

Pentru o verificare corecta a distantei intre culbutor si supapa calibrul trebuie sa alunece intre suprafete cu usoara frecare;