Lagare cu Alunecare

Curs
9/10 (10 voturi)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 10260
Mărime: 328.43KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tudor Ion
capitolul 13

Cuprins

13. ASAMBLARILE ELASTICE (ARCURILE) 100

13.1. Consideratii generale 100

13.1.1. Definitii 100

13.1.2. Caracteristica elastica 100

13.1.3. Randamentul si coeficientul de amortizare 103

13.1.4. Functiunile arcurilor 104

13.1.4. Clasificarea arcurilor 105

13.2. Materiale si elemente tehnologice 105

13.2.1. Materiale 105

13.2.2. Elemente tehnologice 107

13.3. Arcurile elicoidale 108

13.3.1. Arcurile elicoidale cu solicitarea principala de rasucire 108

13.3.1.1. Consideratii generale 108

13.3.1.2. Elemente de calcul 110

13.3.1.2.1. Tensiunile, calculul de rezistenta 110

13.3.1.2.2. Deformatia, felul caracteristicii elastice 113

13.3.1.2.3. Lucrul mecanic de deformatie (al fortei exterioare) 113

13.3.1.3. Arcurile multiple 114

13.3.1.3.1. Introducere 114

13.3.1.3.2. Arcuri în serie 115

13.3.1.3.3. Arcuri în paralel 115

13.3.2. Arcurile elicoidale cu solicitarea principala de încovoiere 117

13.4. Arcurile bara de torsiune 118

13.4.1. Consideratii generale 118

13.4.2. Elemente de calcul 120

13.5. Arcurile cu foi 121

13.5.1. Consideratii generale 121

13.5.2. Calculul arcurilor lamelare 123

13.5.2.1. Calculul arcului cu proiectie dreptunghiulara 123

13.5.2.2. Calculul arcului cu proiectie triunghiulara 124

13.5.2.3. Calculul arcului cu proiectie trapezoidala 125

13.5.3. Calculul arcurilor cu foi multiple 126

13.6. Alte arcuri 128

13.6.1. Arcurile spirale plane 128

13.6.2. Arcurile disc 129

13.6.3. Arcurile inelare 130

13.6.4. Arcurile din cauciuc 130

13.6.4.1. Consideratii generale 130

13.6.4.2. Elemente de calcul 131

Extras din document

13. ASAMBLARILE ELASTICE (ARCURILE)

13.1. Consideratii generale

13.1.1. Definitii

Asamblarile elastice se realizeaza prin interpunerea pieselor numite arcuri între doua sau mai multe componente mecanice.

Arcurile sunt organe de masini care prin forma specifica si prin limita de elasticitate înalta a materialului permit:

a) o deformatie mare sub actiunea sarcinii exterioare, care determina înmagazinarea unei mari cantitati de energie potentiala de deformatie (elastica);

b) revenirea totala sau partiala la forma initiala sub actiunea fortelor elastice, la încetarea actiunii sarcinii exterioare.

Revenirea la forma initiala a arcului depinde de:

a) frecarile interne, la arcurile din materiale nemetalice (de exemplu, la arcurile din cauciuc,);

b) frecarile externe, care apar între partile în contact ale arcului metalic (de exemplu, la arcurile cu foi, arcurile inelare etc.).

Aspecte privind existenta frecarilor specifice arcurilor se desprind din analiza caracteristicii elastice a arcului.

13.1.2. Caracteristica elastica

Caracteristica elastica reprezinta dependenta dintre sarcina aplicata si deformatia corpului asupra caruia se aplica sarcina. Dependenta poate sa fie între forta F si deformatia liniara f, sau între momentul de rasucire Mt si deformatia unghiulara q.. Tipurile de baza de caracteristici elastice sunt (fig. 13.1): a) liniara; b) neliniara progresiva; c) neliniara regresiva.

Fie pentru o prima discutie caracteristica elastica a arcului elicoidal cilindric de compresiune cu solicitarea principala de rasucire, reprezentat simplificat în fig. 13.2, a. El preia o sarcina liniara F si are deformatia liniara f. Caracteristica sa elastica este liniara (fig. 13.2, b), astfel ca nu apar pierderi prin frecare.

Fie un arc elicoidal conic de compresiune cu solicitarea principala de rasucire (fig. 13.3, a). Se intuieste ca sub sarcina spirele mai elastice cu diametrul mai mare - dinspre suprafata de reazem - se aseaza pe aceasta. Ca urmare, arcul devine din ce în ce mai rigid la cresterea sarcinii si, în consecinta, a deformatiei: ca urmare, caracteristica elastica va fi neliniara progresiva (fig. 13.3, b). Aceasta caracteristica este avantajoasa vibratoriu si, implicit, sub aspectul solicitarii dinamice la utilizarea arcurilor la cuplaje în sistemele de înalta turatie.

La un arc disc (fig. 13.4, a) care preia o solicitare de încovoiere, sarcina si deformatia sunt de asemenea F si, respectiv, f. Se intuieste ca atunci când arcul tinde sa se aplatiseze, sarcina se poate reduce la un moment dat pentru realizarea deformarii ulterioare (fig. 13.4, b). Se obtine astfel o caracteristica elastica neliniara degresiva.

Fig. 13.5, a reprezinta simplificat un arc cu foi multiple (cu un brat), care preia o forta exterioara F si are o deformatie liniara f. Caracteristica sa elastica este cu bucla histerezis, stabilizata la al doilea ciclu de încarcare (fig. 13.5, b). Într-adevar:

a) la prima încarcare, începând din punctul O, cresterea pâna la o anumita marime a încarcarii nu determina deformatia arcului, deoarece se învinge frecarea externa dintre foi;

b) urmeaza cresterea sarcinii pâna la valoarea sa maxima F, când se produce deformatia maxima f, caracteristica elastica fiind liniara pe aceasta portiune;

c) urmeaza începutul reducerii sarcinii exterioare: pe o anumita marime a reducerii sarcinii, nu se produce deformatie, deoarece este învinsa frecarea în sens invers dintre foile de arc;

Preview document

Lagare cu Alunecare - Pagina 1
Lagare cu Alunecare - Pagina 2
Lagare cu Alunecare - Pagina 3
Lagare cu Alunecare - Pagina 4
Lagare cu Alunecare - Pagina 5
Lagare cu Alunecare - Pagina 6
Lagare cu Alunecare - Pagina 7
Lagare cu Alunecare - Pagina 8
Lagare cu Alunecare - Pagina 9
Lagare cu Alunecare - Pagina 10
Lagare cu Alunecare - Pagina 11
Lagare cu Alunecare - Pagina 12
Lagare cu Alunecare - Pagina 13
Lagare cu Alunecare - Pagina 14
Lagare cu Alunecare - Pagina 15
Lagare cu Alunecare - Pagina 16
Lagare cu Alunecare - Pagina 17
Lagare cu Alunecare - Pagina 18
Lagare cu Alunecare - Pagina 19
Lagare cu Alunecare - Pagina 20
Lagare cu Alunecare - Pagina 21
Lagare cu Alunecare - Pagina 22
Lagare cu Alunecare - Pagina 23
Lagare cu Alunecare - Pagina 24
Lagare cu Alunecare - Pagina 25
Lagare cu Alunecare - Pagina 26
Lagare cu Alunecare - Pagina 27
Lagare cu Alunecare - Pagina 28
Lagare cu Alunecare - Pagina 29
Lagare cu Alunecare - Pagina 30
Lagare cu Alunecare - Pagina 31
Lagare cu Alunecare - Pagina 32
Lagare cu Alunecare - Pagina 33
Lagare cu Alunecare - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Lagare cu Alunecare.doc

Alții au mai descărcat și

Lagare de Rostogolire

1. Tipuri de lagare, definitie Lagarele sunt organe de masini având functia de sustinere si ghidare a arborilor si a osiilor cu miscare rotativa...

Utilizarea Șuruburilor cu Bilă în Acționarea Roboților

CAPITOLUL I INTRODUCERE Deşi inventată încă din anul 1922 transmisia elicoidală cu frecare de rostogolire nu s-a putut realiza practic decât în...

Cuplaje, Ambreiaje si Frane - Reconditionarea Acestora

1 CUPLAJE 1.1. Consideratii generale asupra cuplajelor Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia, care...

Asamblarea Lagărelor

A R G U M E N T Organele de maşini sunt piese (eventual ansambluri de piese), având rol funcţional utilitar, care intră în compunerea...

Mecanisme de Transformare a Mișcării

Importanţa utilizării mecanismelor în construcţia maşinilor-unelte În industria constructoare de maşini se realizează, prin procedee de...

Instalatia Aprindere Baterie

Instalaţia de aprindere are rol de a produce scânteia electrică prin obţinerea unei tensiuni înalte între electrozii bujiei capabilă să aprindă...

Organizarea Spatiilor de Reparatii

1. INTRODUCERE Lucrarea este structurata intr-un numar de 4 capitole, astfel incat se pot certifica competentele profesionale dobandite pe...

Injectia la MAC

Capitolul l. Motorul Diesel. Generalitati De peste 80 de ani, motorul Diesel nu înceteaza sa ne uimeasca cu performantele si cu resursele sale....

Te-ar putea interesa și

Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre

INTRODUCERE Din antichitate oamenii au observat ca introducerea intre doua suprafețe solide in contact si mișcare relativa a unei grăsimi animale...

Lagăre de rostogolire

Argument Lagarele sunt organe de masini care , impreuna cu fusurile arborilor sau ale osiilor, formeaza cuple de rotatie sau de oscilatie....

Construcția, asamblarea și întreținerea lagărelor cu alunecare

ARGUMENT Având în vedere ca apariția primelor automobile este strâns legata de descoperirea și perfecționarea mașinii cu abur și a motorului cu...

Asamblarea Lagărelor

A R G U M E N T Organele de maşini sunt piese (eventual ansambluri de piese), având rol funcţional utilitar, care intră în compunerea...

Proiect Intretinere si Mentenanta Masinilor Textile

CAP I Stabilirea procesului tehnologic de prelucrare textile Obiectivul proiectului de an este stabilirea tehnologica de intretinere si reparare...

Lagăre de Alunecare

ARGUMENT Organele de maşini sunt piese (eventual ansambluri de piese), având rol funcţional utilitar, care intră în compunerea...

Lagăre de alunecare

Argument Avand in vedere ca aparitia primelor automobile este strans legata de descoperirea si perfectionarea masinii cu abur si a motorului cu...

Lagăre cu Alunecare

I. Noţiuni generale Lagărele sunt organe de maşini cu rol de susţinere şi ghidare a arborilor şi osiilor în mişcarea lor de rotaţie, sub acţiunea...

Ai nevoie de altceva?