Mașini de Găurit

1.1. Maşini de găurit – generalităţi

Maşinile de găurit sunt maşinile-unelte pe care se execută operaţiile tehnologice de găurire, lărgire, alezare, lamare, filetare şi găurire fină.

Aceste maşini constituie circa 20% din parcul total de maşini unelte aşchietoare, deci o grupă numeroasă, asemenea strungurilor, maşinilor de frezat sau de rectificat şi pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere şi anume:

• după poziţia arborilor principali avem:

- maşini de găurit verticale;

- maşini de găurit orizontale;

• după construcţie şi domeniul de utilizare:

- maşini de găurit radiale;

- maşini de găurit multiaxe;

- maşini de găurit în coordonate;

- maşini de găurit şi alezat orizontale.

Mişcarea principală de aşchiere este de rotaţie şi este executată de sculă. Mişcarea de avans se execută axial. Scula este montată în arborele principal al maşinii prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; în afară că transmite momentul necesar găuririi, alezării, filetării etc, transmite şi forţa necesară prelucrării.

Solicitările sculei pot fi şi radiale, în cazul unor ascuţiri incorecte, deci construcţia arborelui principal trebuie astfel concepută încât să poată prelua şi aceste solicitări. De menţionat este că solicitările radiale sunt numai întâmplătoare deci maşina nu poate fi folosită la operaţiile la care forţa are şi componentă radială.

Mărimea caracteristică a maşinilor de găurit este diametrul maxim al găurii care se poate prelucra în plin cu un burghiu elicoidal într-un semifabricat din oţel cu rezistenţa la rupere r=60 – 70 [daN/mm2].

Alte mărimi caracteristice maşinilor de găurit sunt:

- lungimea maximă a cursei arborelui principal;

- distanţa dintre arborele principal şi ghidajele montant sau coloană;

- dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului.

Maşinile de găurit verticale sunt livrate într-un număr mare de variante cinematice şi constructive. Aceste maşini apar din punct de vedere constructiv în două variante şi anume:

- maşini de găurit cu coloană;

- maşini de găurit cu montant.

Maşinile de găurit cu montant sunt asemănătoare cu cele cu coloană, cu deosebirea că în locul coloanei există un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu până la diametrul de 70 mm.

1.2. Descrierea maşinii de găurit cu coloană tip G25. Caracteristici tehnice

În figura 1.1 este prezentată vederea generală a maşinii de găurit G25 existentă în laboratorul de prelucrări mecanice.

Maşina de găurit G25 este destinată prelucrărilor de găurire, adâncire, lărgire, alezare şi filetare. În acest scop ea este dotată cu o cinematică corespunzătoare a vitezelor de aşchiere, a avansurilor şi cu dispozitivele necesare. Maşina poate fi utilizată atât pentru prelucrări cu avans mecanic cât şi cu avans manual.

Varietatea dimensiunilor pieselor prelucrate este asigurată prin realizarea unei mese deplasabile pe verticală precum şi prin posibilitatea deplasării verticale, pe cale manuală a cutiei de viteze pe coloană. În general maşina este destinată prelucrărilor de serie, în care scop este prevăzută cu o automatizare a decuplării avansului la adâncimi de găurit dinainte stabilite.

Maşina este prevăzută cu o instalaţie de răcire proprie, un sistem de ungere, iar echipamentul electric permite racordarea maşinii la reţelele 380/220 [V] şi 50 Hz.

Cutia de viteze formează prin asamblare cu cutia de avansuri şi motorul electric (1) un singur corp care constituie capul de găurit (2). Întreaga gamă de roţi dinţate şi roţi baladoare asigură 12 trepte de turaţii cu raţia 1,41 după formula structurală: 22 x21x34. Motorul electric este cuplat direct cu axul de intrare în cutia de viteze prin intermediul unui cuplaj elastic.

Mersul înainte şi înapoi se realizează direct cu axul de intrare în cutia de viteze prin intermediul unui inversor de fază prevăzut în acest scop. Transmiterea turaţiilor se face prin intermediul roţilor dinţate tratate termic şi rectificate, iar roţile baladoare glisează pe axe canelate. Schimbarea turaţiilor se face cu ajutorul manetei (3).

Axele din cutia de viteze sunt prevăzute cu rulmenţi cu excepţia axului roţii intermediare care este prevăzut cu lagăr de alunecare.

Ungerea cutiei de viteze este realizată cu ajutorul unei pompe de ungere (26) care este acţionată de mecanismul de avansuri.

În figura 1.1, s-au făcut următoarele notaţii: 1 – electromotor; 2 – cap de găurit; 3 – manetă pentru schimbarea turaţiilor; 4 – tabela cu regimuri de aşchiere; 5 – manetă pentru avans manual sau mecanic; 6 – arbore principal; 7 – suportul mesei; 8 – coloană; 9 – placă de bază; 10 – montant; 11 – buton pornire; 12 – buton oprire; 13 – buton pornire sens invers; 14 – deplasare cap de găurit; 15 – blocare cap de găurit; 16 – vizor nivel ulei; 17 – priză pompă; 18 – blocare suport masă; 19 – deplasare suport masă; 20 – indicator de adâncime; 21 – schimbător avansuri; 22 – cuplaj limitator adâncime; 23 – comutator principal; 24 – comutator lumină; 25 – comutator pompă; 26 – pompă; 27 – inversor la filetare; 28 – limitatoare.