Domeniu: Mecanică

Conține 15 fișiere: pdf

Pagini : 276 în total

Cuvinte : 36896

Mărime: 22.52MB (arhivat)

Publicat de: Rada Negrea

Puncte necesare: 0

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Partea I
1. ROLUL UNGERII 9
1.1. Caracteristicile lubrifianţilor 10
1.2. Lubrifianți 22
1.2.1. Uleiuri 22
1.2.2. Lubrifianți plastici 24
1.2.3. Lubrifianţii solizi 26
2. UNGEREA RULMENȚILOR 30
2.1. Tipuri de lubrifianţi utilizaţi pentru ungerea rulmenţilor 31
2.2. Ungerea cu ulei 32
2.3. Soluţii constructive pentru ungerea cu ulei 36
2.4. Ungerea cu vaselină (unsoare) 45
2.5. Etanşarea rulmenţilor 53
3. UNGEREA ANGRENAJELOR 56
3.1. Mecanismul ungerii 56
3.2. Ungerea angrenajelor cilindrice şi conice 57
3.3. Ungerea mecanismului melc-roată melcată 58
3.4. Moduri de ungere a angrenajelor 59
4. UNGEREA GHIDAJELOR 67
4.1. Ungerea ghidajelor cu circuite de ungere 67
4.2. Ungerea ghidajelor cu elemente intermediare 70
5. GHIDAJE ŞI LAGARE HIDROSTATICE 71
5.1. Noţiuni introductive 71
5.2. Elemente de calcul 72
5.3. Prezentarea celor mai importante tipuri de ghidaje şi lagăre 86
5.4. Proiectarea ghidajelor hidrostatice 88
6. GHIDAJE ŞI LAGARE HIDRODINAMICE 93
6.1. Noţiuni introductive 93
6.2. Ecuaţii de bază 93
6.3. Calculul parametrilor specifici 97
6.4. Aplicarea ecuaţiei lui REYNOLDS pentru cazuri simple 98
6.5. Ghidaje hidrodinamice 105
7. INSTALAŢII DE UNGERE PENTRU MAŞINI UNELTE 119
7.1. Maşină de frezat portal, tip GANTRY 119
7.2. Sisteme de ungere pentru strungurile carusel din gama SC11 - 43 122
7.3. Sisteme de ungere pentru strungurile carusel grele 129
7.4. Strunguri paralele grele 129
7.5. Sisteme de ungere la mese rotative 130
7.6. Sisteme de ungere la maşinile tip A.F.P. 130
Partea a II-a
1. GENERALITĂŢI INTRODUCTIVE 141
1.1. Acţionarea pneumatică 141
1.2. Aerul ca agent de lucru 142
1.3. Aerul atmosferic 144
1.4. Legile gazelor perfecte aplicabile sistemelor pneumatice 148
1.5. Elemente teoretice de bază necesare proiectării instalaţiilor pneumatice 151
2. APARATURA PNEUMATICĂ 158
2.1. Elemente de transport şi de legătură 158
2.2. Prepararea aerului 168
2.3. Motoare pneumatice 174
2.3.1. Motoare pneumatice liniare. Cilindrii pneumatici 174
2.3.2. Motoare pneumatice rotative/oscilante 187
2.3.3. Motoare combinate 190
2.3.4. Calculul motoarelor pneumatice 190
2.4. Reglarea presiunii 199
2.5. Ungătoare 203
2.6. Distribuitoare pneumatice 206
2.7. Amplificatoare pneumohidraulice 221
2.8. Elemente pentru realizarea vidului 222
2.9. Elemente auxiliare 225
2.9.1. Supapele de sens 225
2.9.2. Drosele de cale 226
2.9.3. Supapele selectoare 227
2.9.4. Supape de descarcare rapida 227
2.9.5. Amortizoare de zgomot 228
2.9.6. Relee de presiune 229
3. SISTEME PNEUMATICE ELEMENTARE 230
3.1. Reguli de bază pentru întocmirea schemelor pneumatice 230
3.2. Cicluri de lucru în sistemele pneumatice 239
4. SISTEME PNEUMATICE. APLICAŢII INDUSTRIALE. 243
4.1. Instalaţie pneumatică pentru acţionarea sistemelor de răcire cu apă 243
4.2. Instalaţii pneumatice pentru sistemele de prindere a sculelor la maşini-unelte 245
4.3. Instalaţii pneumatice pentru protecţia omului şi a maşinii 246
4.4. Sistem pneumatic pentru maşina de depus soluţie de etanşare pe contur 248
Partea a III-a
1. RĂCIREA ULEIULUI DIN INSTALAŢIILE DE UNGERE 253
1.1. Generalităţi 253
1.2. Modelarea sistemelor de răcire 253
1.3. Răcirea forţată 258
1.4. Încălzirea uleiului din instalaţiile de ungere 263
2. SISTEME DE UNGERE ȘI RĂCIRE A SCULELOR 265
2.1. Pompe folosite pentru instalațiile de ungere - răcire 267
2.2. Aparatura de reglare, dirijare și distribuție specifică instalațiilor de ungere - răcire a sculelor
268
2.3. Calculul sistemelor de ungere - răcire 271
2.4. Instalații pentru răcirea sculelor folosite la mașini-unelte 272
Bibliografie

Extras din curs

Pentru mărirea performanţelor maşinilor şi utilajelor, constructorii încearcă să mărească randamentele şi puterile acestora. Fiecare piesă care intră în componenţa ansamblului respectiv este calculată, desenată și se simulează condiţiile de lucru cu ajutorul programelor specializate. În final se realizează piesa respectivă care va trebui să funcţioneze în condiţii optime în cadrul sistemului respectiv. Aceasta funcţionare presupune mişcare în contact cu alte piese, în anumite condiţii de viteză, forţă şi randament. Din aceste considerente este foarte important să se definească corect rolul ungerii. În primul rând trebuie spus că mediul de ungere este un organ de maşină şi îndeplineşte următoarele funcţii:

1. Asigură ungerea suprafeţelor în contact, ceea ce înseamnă că se interpune între suprafeţele aflate în mişcare relativă;

2. Realizează un schimb de caldură între zonele de temperaturi diferite între care curge, de regulă răceşte suprafeţele aflate în mişcare cu frecare;

3. Curătă suprafeţele cu care vine în contact îndepărtând impurităţile din mediu, dar şi pe cele rezultate în funcţionare;

4. Protejeză suprafeţele cu care vine în contact faţa de agenţii corozivi, cel mai des faţa de apă şi aer.

În unele cazuri acelaşi mediu de ungere poate fi folosit şi ca mediu hidraulic în instaţii de acţionare sau comandă. Pentru rezolvarea corectă a ungerii unei maşini şi în primul rând a unei maşini-unelte nu trebuiesc alese mediul şi modul de ungere care fac faţă, ci cel mai bun mediu şi cea mai bună soluţie de ungere. Alegere unor soluţii diferite de cele optime, de obicei din considerente de preţ, poate duce la o proastă funcţionare, urmată chiar de distrugerea maşinii respective. În majoritatea acestor cazuri preţul remedierilor necesare depăşeşte cu mult preţul soluţiei optime.

1.1. Caracteristicile lubrifianţilor

Caracteristicile impuse lubrifianţilor, încă din faza de fabricare sau în timpul

funcţionării, corespund proprietăţilor lor fizice şi chimice. Aceste caracteristici se pot clasifica

astfel:

- caracteristici de identificare, acele caracteristici ce se pot măsura sau cel puţin

sunt sesizabile (densitate, culoare etc.);

- caracteristici de utilizare, acele caracteristici ce rezulta din proprietăţile intrinseci,

măsurate prin determinări specifice (căldură specifică, emulsibilitate etc.);

- caracteristici de identificare şi de utilizare cum ar fi: vâscozitatea, plasticitatea,

proprietăţile dielectrice etc.

Clasificarea proprietăţilor

Proprietăţile elementelor de ungere se pot clasifica astfel:

1. Proprietăţi de masă. Aici se pot menţiona: densitatea, dilataţia, compresibilitatea.

2. Proprietăţi optice, vizuale. Dintre acestea mai des menţionate sunt: culoarea,

fluorescenţa, refracţia.

3. Proprietăţi superficiale, cum ar fi: tensiunea superficială, capacitatea de încărcare,

rigiditatea.

4. Proprietăţile reologice mai importate, ca de exemplu: vâscozitate, consistenţă,

penetrabilitate.

5. Proprietăţile de tip termic: conductibilitatea, căldura specifică, punctul de

aprindere, volatilitatea.

6. Proprietăţile de natură electrică: constanta dielectrică.

7. Proprietăţile chimice: aciditate, bazicitate, capacitatea anticorozivă.

8. Proprietăţile de solvant: solubilitatea, capacitatea de emulsionare, de spumare etc.

În continuare se vor prezenta cele mai importante dintre aceste proprietăţi.

a. Proprietăţi de masă

a1. Densitatea

Se defineşte ca raportul dintre masă şi volum

Bibliografie

Barber, Antony. Pneumatic Handbook. Elsevier Science Ltd, Oxford, UK, 8-th Edition, 1997, ISBN 185617 249 X.

2. Botez, Emil; Moraru, Vasile; Minciu, Constantin; Ispas, Constantin. Mașini-unelte. Organologia și precizia mașinilor-unelte. Editura Tehnică, București, 1978.

3. Bucureşteanu, Anca; Isar, Daniela. Elemente și sisteme pneumatice. Aplicaţii industriale, Editura Certex, 2007, ISBN 978-973-1716-06-0.

4. Bucureşteanu, Anca. Acţionări hidraulice şi pneumatice. Editura Printech, Bucureşti, 2003, ISBN 973-652-819-9.

5. Bucureşteanu, Anca; Ivan, Ioana. Adjacent Installations for Machine-tools. Modern Cooling Systems for Tool and Piece, Proceedings of the 17th International Conference on Manufacturing Systems – ICMaS,Published by Editura Academiei Române, ISSN 1842-3183 “Politehnica” University of Bucharest, Machine and Manufacturing Systems Department Bucharest, Romania, 2008.

6. Bucureşteanu, Anca; Duca, Mircea. Refabrication of the Pneumatic Instalation of the Machine-Tools. Proceedings of the 15th International Conference on Manufacturing Systems – ICMaS,Published by Editura Academiei Române, ISSN 1842-3183“Politehnica” University of Bucharest, Machine and Manufacturing Systems DepartmentBucharest, Romania, 26 – 27 October, 2006.

7. Florea, J.; Panaitescu, V. Mecanica fluidelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

8. Guibert, Philip. Etude de la lubrification. Universite de Metz, 1992.

9. Hutte. Manualul inginerului. Fundamente. Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.

10. Moraru, Vasile. Teoria și proiectarea mașinilor-unelte. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985.

11. Oprean, Aurel. Hidraulica mașinilor-unelte. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.

12. Prodan, Dan. Mașini-unelte. Elemente și sisteme de ungere. Editura Printech, Bucureşti, 2003, ISBN 973-652-842-1.

13. Prodan, Dan; Duşan, Corneliu; Bucureşteanu, Anca. Acţionări pneumatice. Elemente şi sisteme. Editura Printech, Bucureşti, 2004, ISBN 973-718-020-8.

14. ***- Centralized Lubrification for Industry, Willy Vogel.

Preview document

Conținut arhivă zip

Bibliografie.pdf
CUPRINS.pdf
Cap1-3.pdf
Cap2-3.pdf
Cap 1-2.pdf
Cap 2-2.pdf
Cap 3-2.pdf
Cap 4-2.pdf
Cap1.pdf
Cap2.pdf
Cap3.pdf
Cap4.pdf
Cap5.pdf
Cap6.pdf
Cap7.pdf

Descarcă Cursul

Alții au mai descărcat și

Proiect

Vibrații

Scopul principal al lucrării este acela de a analiza nivelele de vibrații, în principal pe vibraţiile cu amplitudini mari, ale conductelor spațiale...

Proiect

Acționari hidro pneumatice

Să se proiecteze acţionarea hidraulică a robotului de tip TT din figură pentru deplasarea braţului pe direcţia axei Ox la capătul căreia se află o...

Curs

Mașini Unelte

Cursul nr. 1. Introducere. 1.1 Mașina unealta. Definiții Mașină: Sistem tehnic alcătuit din corpuri solide, cu mișcări relative determinate,...

Curs

Prelucrarea prin eroziune electrică

În România, înainte de 1989, au fost realizate (printre primele în lume) maşini de prelucrat prin electroeroziune, la Electrotimiş – Timişoara:...

Curs

Măsurări 3D

Cap.1 MAȘINI DE MĂSURAT ÎN COORDONATE (MMC) 1.1 Măsurarea tridimensională Măsurarea tridimensională reprezintă astăzi o tehnică aproape...

Curs

Producția flexibilă automată

I. PROCESUL DE PRODUCŢIE BAZA SISTEMELOR AVANSATE DE PRODUCŢIE În general prin procesul de producţie se înţelege totalitatea activităţilor umane...

Curs

Caroserii

1.1 Caroseriile autovehiculelor 1.1.1 Rolul, conditiile impuse si clasificarea caroseriilor Caroseria reprezintã partea superioarã a...

Laborator

Mecanica fluidelor

MASURAREA DEBITELOR CU AJUTORUL DIAFRAGMELOR 1 º NOTIUNI TEORETICE Diafragma este un dispozitiv de masurare a debitelor, prin strangularea...

Te-ar putea interesa și

Licență

Proces tehnologic de prelucrare mecanică a sculei Freza frontala

Analizând desenul de execuție vedem că avem de proiectat procesul tehnologic a unei scule de tip Freză frontală, cod CT.2407-03 cu o lungime de 190...