Cuprins
- CUPRINS
- 1 Mecanica geometrica 7
- 2 Mecanica punctului material 17
- 3 Mecanica solidului rigid 206
Extras din curs
Capitolul 1
Mecanic˘a geometric˘a
”La început a fost mecanica. (Max von Laue, Mecanica, cf. [43], p. 25)”
Mecanica clasic˘a (newtonian˘a) are un caracter limitat, scos în eviden¸t˘a,
printre altele, de trei din caracteristicile sale fundamentale:
1. Nu se face distinc¸tie între mas˘a ¸si materie. Astfel, un punct material
reprezint˘a un punct din spa¸tiul fizic c˘aruia i se ata¸seaz˘a un num˘ar pozitiv,
numit mas˘a (cf. [76], p. 3, 8).
2. Mecanica este determinist˘a (cunoscând pozi¸tia ¸si viteza unui punct
material la un anumit moment, considerat ini¸tial, se pot determina pozi¸tia
¸si viteza punctului material la orice moment) (cf. [34], p. 213, [32], p. 19).
Mecanicile avansate (care ¸tin seama de structura microscopic˘a a materiei)
pierd, în general, aceast˘a calitate. Astfel, este binecunoscut faptul c˘a în
mecanica cuantic˘a particulele atomice nu au simultan pozi¸tia ¸si viteza bine
stabilite (cf. [32], p. 22). Asemenea teorii1 utilizeaz˘a rela¸tii privind valorile
medii ori probabilit˘a¸ti ale m˘arimilor specifice (cf. [56], p. 285, [34], p. 680).
3. Masa este independent˘a de vitez˘a (cf. [54], p. 10) ¸si, în general, de
timp.
1Acad. O. Onicescu le atribuie titlul generic de mecanici aleatoare (Langevin, Doob,
Kolmogorov, De Broglie, Schrödinger). F˘ar˘a a disemina excesiv, trebuie spus c˘a în fizic˘a
(electrodinamic˘a, mecanic˘a ondulatorie), procedeul medierii este fundamental: medierea
statistic˘a a electronilor în teoria lui Lorentz asupra electrodinamicii microscopice, formula
intensit˘a¸tii de polarizare în cazul unui dielectric gazos, sec¸tiunea eficace diferen¸tial˘a a
difuziei luminii pe electronul sferic liber, ¸s. a. m. d. (cf. [55], p. 138, 152, 172). O
abordare detaliat˘a a unor asemenea chestiuni poate fi citit˘a în [81].
7
8 CAPITOLUL 1. MECANIC˘A GEOMETRIC˘A
Exist˘a, de asemeni, o serie de fenomene fizice (de exemplu, cele legate
de electromagnetism) care nu pot fi explicate prin intermediul mi¸sc˘arilor
mecanice (cf. [32], p. 15).
1.1 Modelul matematic al spa¸tiului fizic
”Spa¸tiul nu reprezint˘a o însu¸sire a vreunor lucruri în sine, nici pe acestea în
raporturile lor reciproce, adic˘a nici o determinare a lor care ar fi inerent˘a obiectelor
însele ¸si care ar subzista, chiar dac˘a am face abstrac¸tie de toate condi¸tiile subiective
ale existen¸tei. (Immanuel Kant, Expunerea transcedental˘a a conceptului de spa¸tiu,
cf. [37], p. 77)”
Pentru a defini spa¸tiul fizic, notat SF, vom da un model al punctelor ¸si
direc¸tiilor sale.
Acesta va ¸tine seama de faptul c˘a, în mecanica clasic˘a, spa¸tiul este infinit
(f˘ar˘a început sau sfâr¸sit), omogen (simetria la transla¸tii) ¸si izotrop (simetria
la rota¸tii) (cf. [76], p. 7, [54], p. 8, [32], p. 53, 56). În particular, doi
observatori trebuie s˘a evalueze lungimea unui obiect în mod identic, m˘arimea
ob¸tinut˘a coincizând la amândoi, independent de mi¸scarea instrumentelor de
m˘asur˘a ori a obiectului (cf. [32], p. 47).
1.1.1 Punctele spa¸tiului fizic
S˘a consider˘am mul¸timea R3 = R × R × R numit˘a ¸si spa¸tiu aritmetic.
Elementele sale, notate A, B, C, ... se numesc punctele spa¸tiului fizic2.
Folosim scrierea A = (xA, yA, zA).
Pe R3 introducem o structur˘a de spa¸tiu metric. Mai precis, dac˘a P =
(xP , yP , zP ) ¸si Q = (xQ, yQ, zQ), atunci distan¸ta euclidian˘a dintre punctele
spa¸tiului fizic este
d(P,Q) =
qX
(xQ − xP )2
(cf. [57], p. 111).
Spa¸tiul metric complet E3 = (R3, d) d˘a modelul punctelor spa¸tiului fizic.
2Subliniem lipsa opera¸tiilor în spa¸tiul aritmetic.
1.1. MODELUL MATEMATIC AL SPAT¸IULUI FIZIC 9
1.1.2 Direc¸tiile spa¸tiului fizic
Pe R3×R3 introducem urm˘atoarea rela¸tie de echivalen¸t˘a: (A,B)ρ(C,D)
dac˘a, prin defini¸tie, avem
xB − xA = xD − xC
yB − yA = yD − yC
zB − zA = zD − zC.
Elementul (A,B) se noteaza˘ cu A−→B ¸si poarta˘ denumirea de segment orientat.
A este originea segmentului orientat, iar B extremitatea sa. Dou˘a
segmente orientate apar¸tinând aceleia¸si clase de echivalen¸t˘a se numesc echipolente
(cf. [57], p. 113).
Elementelemul¸timiiV L = R3×R3/ρ sunt numite vectori liberi sau direc¸tii
ale spa¸tiului fizic. Ele se noteaz˘a cu AB, CD, x, y, ...
Pe mul¸timea V L introducem o structur˘a de spa¸tiu liniar real. Aceasta
este dat˘a de opera¸tiile:
1) ” + ” : V L × V L → V L definit˘a prin formula
AB + BC = AC (regula lui Chasles);
2) ” · ” : R × V L → V L definit˘a prin formula
λ · AB = AC,
unde
xC − xA = λ · (xB − xA)
yC − yA = λ · (yB − yA)
zC − zA = λ · (zB − zA).
Opera¸tiile +, · sunt bine definite, adic˘a nu depind de alegerea reprezentan
¸tilor claselor de echivalen¸t˘a. Vectorii x, y, unde y = λ · x, poart˘a denumirea
de vectori coliniari.
Spa¸tiul TR3 = (V L,+, ·) se nume¸ste spa¸tiul vectorilor liberi sau spa¸tiul
tangent la R3.
S˘a consider˘am punctele O = (0, 0, 0), I = (1, 0, 0), J = (0, 1, 0) ¸si K =
(0, 0, 1) din E3. Vectorii i not = OI, j not = OJ, k not = OK formeaz˘a o baz˘a a lui
TR3. Aceasta se nume¸ste baza canonic˘a a spa¸tiului vectorilor liberi. Ea d˘a
orientarea spa¸tiului (cf. [44], p. 488).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Mecanica Teoretica.pdf