Extras din curs
1. STRUCTURA MECANISMELOR
1.1. Elementul cinematic.
Elementul cinematic este în general un corp rigid sau un ansamblu de corpuri rigide, fara miscari relative între ele (fig. 1).
a.
b.
Fig. 1. Exemple de elemente cinematice.
Elementul fix poate fi:
- baza sau
- batiu sau
- sasiu sau
- cadru etc.
1.2. Cupla cinematica.
Legaturile mobile dintre fiecare câte doua elemente se numesc cuple. Deci cupla cinematica este legatura directa si mobila dintre doua elemente.
Un element liber în spatiu are 6 (sase) posibilitati simple de miscare (3 translatii + 3 rotatii: x; y; z; qx; qy; qz). Cupla anuleaza elementelor ce le leaga anumite posibilitati de miscare; numarul acestora este denumit clasa cuplei (restrictivitatea) si se noteaza cu c. Complementul lui c în raport cu 6 este mobilitatea ( f ) a cuplei, si reprezinta numarul posibilitatilor independente de miscari simple ale unui element în raport cu celalalt, considerat fixat.
f + c = 6, cu 1 £ c £ 5; f = 5&1.
Spre exemplu, la cupla elicoidala (sau surub-piulita), translatia dupa axa cuplei este corelata cu rotatia dupa aceeasi axa (la o rotatie completa se avanseaza cu un pas al surubului) ceea ce face ca f sa nu fie 2 ci 1.
În cadrul mecanismului exista miscari simple pe care nu le executa nici un element. Numarul lor este denumit familia F a mecanismului. Complementul familiei în raport cu cele 6 miscari simple în spatiul tridimensional, se numeste dimensiunea spatiului miscarii k, sau spatiul asociat.
k + F = 6, cu 0 £ F £ 4
Mobilitatea f a unei cuple se determina considerând elementele cuplei virtual rupte din mecanism si considerând un element fixat. Se alege un sistem triaxial (nu neaparat si ortogonal) convenabil. Se enumera miscarile simple ale elementului ramas mobil în raport cu cel fixat, determinându-se astfel f. Miscarile simple corespund unor coordonate independente, ce pozitioneaza elementul mobil în raport cu cel fix, de care se considera solidar sistemul triaxial. Miscarile anulate sunt implicate în general de constructia geometrica a cuplei, dezvoltându-se corespunzator reactiuni statice de tipul forte (F) sau momente (M) (fig. 2).
a.
b.
Fig. 2. Cuple cinematice. Mobilitatea unei cuple cinematice.
1.2.1. Clasificarea cuplelor:
- dupa mobilitate în clase de la 1 la 5: lui f=1 îi corespund cuplele de tipul c5 (cuple monomobile), lui f=2 îi corespund cuplele de tipul c4 (cuple bimobile), lui f=3 îi corespund cuplele de tipul c3 (cuple trimobile), lui f=4 îi corespund cuplele de tipul c2 (cuple tetramobile), lui f=5 îi corespund cuplele de tipul c1 (cuple pentamobile);
- dupa forma zonei de contact: zona de contact tip suprafata Þ cuple inferioare, zona de contact tip puncte si/sau linii Þ cuple superioare (fig. 3).
a.
b.
c.
Fig. 3. Clasificarea cuplelor dupa
forma zonei de contact.
a cupla inferioara; b,c cuple superioare.
1.2.2. Reprezentarile cuplelor în schemele structurale si cinematice (fig. 4).
Preview document
Conținut arhivă zip
- 1ANALIZA.DOC
- 1ANGRE~1.DOC
- 2ANALIZA.DOC
- 2ANGRE~1.DOC
- 3ANALI~1.DOC
- 3ANGRE~1.DOC
- 4ANALI~1.DOC
- 5ANALI~1.DOC
- ANGREN~1.DOC
- CALCUL~1.DOC
- CAME2.DOC
- CINEMA~1.DOC
- CONTRI~1.DOC
- DETERM~2.DOC
- METODO~1.DOC
- NOTIUN~1.DOC
- STRUCT~1.DOC