Mecanisme cu Legaturi Superioare

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Mecanisme cu Legaturi Superioare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 137 de pagini (in total).

Profesor: Ispas Mihai, Slabu Ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Mecanica

Extras din document

Mecanismele cu roti dintate, cunoscute sub denumirea de angrenaje, servesc la transmiterea miscarii de rotatie de la o roata conducatoare, numita pinion, la o roata condusa prin intermediul unor dinti care angreneaza succesiv si continuu. Ele pot reduce viteza unghiulara de intrare sau amplifica aceasta viteza si se numesc reductoare, respectiv, multiplicatoare. Angrenajele pot fi utilizate si pentru transformarea miscarii de rotatie în miscare de translatie si invers, când una dintre roti are o raza infinita, numita cremaliera.

Angrenajul este format, de regula, din doua roti dintate cu forme si dimensiuni diferite, de la zecimi de milimetru pâna la circa 12 metri si sunt utilizate în toate domeniile de activitate, ocupând peste 60% din transmisiile folosite. Roata se reprezinta sub forma de discuri si cercuri, Fig.1.1 si are mai multe parti componente, fiecare cu rolul si importanta ei în functionarea corecta a unui angrenaj. Acestea sunt: arborele; butucul; spitele sau discul care leaga obada de butuc; obada; coroana dintata. Butucul cu arborele formeaza diverse tipuri de îmbinari, fixe sau mobile, Fig.1.1. Fixe prin fretare, pana, caneluri, Fig.1.1a; mobile cu miscare de translatie, de regula, prin caneluri, Fig.1.1c, de rotatie, Fig.1.1d, de rotatie si translatie, Fig.1.1e; cuplaje, Fig.1.1f. Cuplajul este realizat din: 1-semicuplaj fix pe arbore; 2-semicuplaj solidar cu roata dintata, libera pe arbore; 3-semicuplaj mobil, prin intermediul caruia, la deplasarea din o în x, se realizeaza fixarea rotii pe arbore.

În cazul rotilor mici, dantura se executa direct din arbore. Daca se doreste si reprezentarea formei longitudinale a dintelui se procedeaza ca în Fig.1.1b, când pe axa rotii se marcheaza forma dintelui prin: doua segmente paralele cu axa rotii

pentru dinti drepti; doua segmente paralele între ele dar înclinate fata de axa rotii pentru dantura înclinata; doua semne de V pentru danturile în V; doua curbe pentru danturile curbe. Curbele, mai ales la rotile conice, pot fi: arce de cerc, cunoscute sub denumirea de dantura Gleason; evolventa sau paloida (Klingelnberg); epicicloida sau hipocicloida, cunoscute ca eloide (Fiat, respectiv, Oerlicon).

De mentionat ca, cel mai simplu angrenaj este format din doua elemente mobile si unul fix, doua cuple de rotatie si o cupla, de regula superioara, de clasa patru care leaga cele doua roti dintate. Cupla superioara se realizeaza între doua suprafete, numite profile conjugate si care respecta legile angrenarii.

1.1.1 Clasificarea angrenajelor

Datorita formelor variate, reprezentate în Fig.1.2, se impune stabilirea unor criterii de clasificare a angrenajelor, dupa cum urmeaza:

dupa pozitia axelor

dupa forma rotilor

dupa pozitia rotilor

dupa sensul de rotatie

dupa felul contactului

dupa felul raportului de transmitere

dupa marimea raportului de transmitere

dupa directia si forma longitudinala a dintilor

dupa miscarea axelor

dupa profilul dintelui

Fisiere in arhiva (3):

  • Mecanisme cu Legaturi Superioare
    • Capitolul 1.doc
    • Capitolul 2.doc
    • Capitolul 3.doc