Cuprins
- CAPITOLUL 1
- ISTORIC.5
- 1.1. Scurt istoric al dezvoltarii motoarelor cu piston, în raport cu cerintele evolutiei tehnico-economice a societatii .5
- 1.2. Primele utilitati asigurate cu motoare termice. Realizari reprezentative.8
- CAPITOLUL 2
- NOTIUNI INTRODUCTIVE. DEFINITII. CLASIFICARI.11
- CAPITOLUL 3
- PARAMETRII INDICATI SI EFECTIVI AI MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE .26
- 3.1 Parametrii indicati.36
- 3.2 Parametrii efectivi.41
- 3.3 Factori generali de influenta asupra arderii în motorul cu aprindere prin scânteie .64
- CAPITOLUL 4
- REGIMURILE DE FUNCTIONARE SI DEFINIREA SARCINII MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.48
- CAPITOLUL 5
- CICLURILE TEORETICE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON .58
- 5.1 Generalitati .58
- 5.2 Ipoteze de baza ale studiului termodinamic al ciclurilor .58
- 5.3 Ciclul teoretic general al motoarelor cu ardere interna .59
- 5.4 Ciclurile teoretice ale motoarelor cu ardere interna cu piston uzuale.60
- 5.5 Analiza ciclului teoretic mixt.62
- 5.6 Particularizari ale ciclului teoretic mixt .65
- 5.7. Influente asupra randamentului termic al ciclurilor teoretice .67
- 5.8 Comparatii între ciclurile teoretice uzuale ale motoarelor cu ardere interna cu piston.78
- CAPITOLUL 6
- STUDIUL PROCESULUI DE ADMISIE AL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON ÎN PATRU TIMPI .82
- 6.1 Generalitati .82
- 6.2 Admisia normala la motoarele în patru timpi .82
- 6.3 Criterii de apreciere a eficientei procesului de admisie.85
- 6.4 Influente asupra admisiei normale la motoarele în patru timpi .86
- 6.5 Determinarea parametrilor specifici procesului de admisie.100
- CAPITOLUL 7
- STUDIUL PROCESULUI DE EVACUARE AL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON ÎN PATRU TIMPI.104
- 7.1 Generalitati .104
- 7.2 Criteriile perfectiunii procesului de evacuare.104
- 7.3 Analiza desfasurarii procesului evacuarii cu ajutorul diagramei indicate .105
- 7.4 Presiunea si temperatura gazelor la sfârsitul evacuarii .108
- 7.5 Cotele de reglaj ale evacuarii .109
- 7.6 Influente asupra procesului de evacuare .109
- CAPITOLUL 8
- STUDIUL PROCESELOR DE COMPRIMARE SI DE DESTINDERE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON.112
- 8.1 Studiul procesului de comprimare .112
- 8.2 Studiul procesului de destindere .119
- CAPITOLUL 9
- STUDIUL PROCESULUI DE ARDERE DIN MOTOARELE CU PISTON .127
- 9.1 Premise ale aprinderii si arderii în motoarele cu aprindere prin scânteie .127
- 9.2 Etapizarea arderii normale în motorul cu aprindere prin scânteie.130
- 9.3 Factori generali de influenta asupra arderii în motorul cu aprindere prin scânteie .133
- 9.4 Aspecte caracteristice arderii în motorul cu aprindere prin scânteie.135
- 9.5 Optimizarea raportului de comprimare la motorul cu aprindere prin scânteie .140
- 9.6 Fenomene de ardere anormala în motorul cu aprindere prin scânteie.142
- 9.7 Influenta tipului si arhitecturii camerei de ardere asupra procesului de ardere în motorul cu aprindere prin scânteie.148
- 9.8 Particularitati ale arderii în motorul cu aprindere prin comprimare.169
- 9.9 Analiza arderii în motorul cu aprindere prin comprimare, cu ajutorul diagramei indicate.171
- 9.10 Termodinamica arderii .173
- CAPITOLUL 10
- SOLUTII ENERGETICE PENTRU MOTOARE POLICARBURANT .182
- CAPITOLUL 11
- SUPRAALIMENTAREA MOTOARELOR PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.196
- 11.1 Tipuri de supraalimentare. Clasificari. Caracteristici.196
- 11.2 Turbo-supraalimentarea .198
- 11.3 Reducerea gradului de poluare.207
- 11.4 Sistemul EGR .207
- CAPITOLUL 12
- CARACTERISTICILE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.208
- 12.1 Caracteristici de reglare .208
- 12.2 Caracteristici functionale.217
- 12.3 Caracteristica de pierderi .225
- 12.4 Caracteristici de propulsie.230
- 12.5 Caracteristici complexe .231
- 12.6 Corectarea caracteristicilor.236
- 12.7 Calitatile de tractiune ale motoarelor de automobil .241
- 12.8 Caracteristica relativa de turatie.243
- 12.9 Organizarea standului pentru încercarea motoarelor. Echiparea motoarelor în vederea încercarilor .245
- 12.9.1 Organizarea standului pentru încercarea motoarelor .245
- 12.9.2 Echiparea motoarelor în vederea încercarilor.255
- BIBLIOGRAFIE.259
Extras din curs
Capitolul 1
Istoric
1.1. Scurt istoric al dezvoltarii motoarelor cu piston, în raport cu
cerintele evolutiei tehnico-economice a societatii
În acest context trebuie început prin a se mentiona ca propunerile de
utilizare a energiei chimice în scopuri utile societatii, le-au precedat de fapt pe
cele care aveau în vedere crearea masinilor cu abur. Acestea s-au realizat însa
mai usor, anterior constructiei primelor motoare cu ardere interna.
Astfel, putem mentiona ca înca din 1678, abatele de Hautefeuille, facea
sa explodeze mici cantitati de carbune într-o camera prevazuta cu supape.
Aceasta masina era de fapt o pompa aspiratoare care functiona în felul urmator:
dupa explozie, aerul din camera si cea mai mare parte a gazelor produse,
paraseau incinta care ramânea astfel încarcata cu gaze calde; prin racirea acestor
gaze ele se contractau provocând aspiratia apei dintr-un rezervor aflat la un nivel
inferior. Hautefeuille si-a perfectionat aceasta masina dupa patru ani, adica în
1682, transformând-o într-o pompa aspiratoare-respingatoare care utiliza, de
data aceasta, praful de pusca.
Tot în aceasta perioada, celebrul fizician Huygens realiza o masina
asemanatoare, introducând însa un piston de lucru ca organ mobil. Lucrul
mecanic util era produs în timpul cursei descendente de catre forta greutate a
pistonului si forta generata de diferenta de presiune de pe cele doua fete ale lui.
Contractia gazelor era accelerata prin racirea lor cu apa.
Motorul lui Huggens a fost perfectionat de catre colaboratorul sau, Dennis
Papin. El a înlocuit supapele cilindrului prin supape-clapete, plasate în piston si
închiderea cu surub a camerei de explozie printr-una cu contragreutate, jucând
astfel si rolul unei supape de siguranta (fig. 1.1).
Ulterior, Papin a obtinut ridicarea pistonului în cilindrul sau, prin
vaporizarea apei, iar depresiunea obtinuta prin condensarea vaporilor cu ajutorul
apei injectate în cilindru cobora pistonul, inventând astfel prima masina cu abur
(fig. 1.2).
Newkomen si Polzunov au perfectionat masinile cu abur separând cazanul
de cilindru, iar James Watt a realizat condensarea vaporilor într-o camera
distincta, a introdus mecanismul motor cu balansier, precum si regulatorul
centrifug. Masinile cu abur extinzându-se în industrie si transportul terestru si
naval au oprit, pentru aproape 200 de ani, adica pâna în a doua jumatate a
secolului al XIX-lea, dezvoltarea motoarelor cu ardere interna.
Fig. 1.1 Motorul realizat de
catre Dennis Papin
Fig. 1.2 Masina cu abur a lui Dennis Papin
Pe de alta parte, masinile cu abur n-au putut fi timp îndelungat
competitive, ocupând mult spatiu si prezentând pericolul permanent de explozie.
În vederea actionarii masinilor unelte din micile ateliere, Lenoir a
construit în 1860 primele motoare mici functionând cu gaz de iluminat din
reteaua oraselor. Constructiv, motoarele erau alcatuite dintr-un cilindru,
mecanismul motor cu pistonul, capul de cruce, biela si manivela motoare,
precum si un mecanism de distributie compus din doua excentrice cu tije si
sertare plane de distributie. Cilindrul si chiulasele erau racite cu apa. Procesele
de lucru sunt reprezentate în fig.1.3 si sunt asemanatoare celor de la ciclul în “2
timpi”. Din cauza lipsei precomprimarii si a destinderii incomplete, motorul
Fig. 1.3 Ciclul motorului cu gaz al lui Lenoir
avea un randament slab,
chiar pentru acea perioada,
adica 2 ÷ 4,5% si implicit
un consum exagerat de
combustibil, adica 2,7
[m3/CP.h].
Datorita solicitarilor
termice crescute, puterea
litrica obtinuta era redusa
si de asemenea, valoarea
presiunii medii efective
era extrem de coborâta,
adica de ordinul: pe =
0,33÷0,47 [bar].
O solicitare termica mai favorabila si un randament mai bun s-au obtinut
la motoarele cu piston liber în timpul cursei de destindere, realizate de Otto si
Lange, prezentate într-un exemplu din fig.1.4. Aprinderea amestecului se facea
de la o flacara. Întreaga energie potentiala era cedata axului numai în timpul
cursei descendente. Motorul se construia pentru puteri de 0,5 ÷ 3 [CP]. În ciuda
functionarii zgomotoase provocate de cremaliera, randamentul era destul de bun,
în jur de 12%, corespunzând unui consum de 0,8 [m3 gaze/CPh], fata de 2,7
[m3/CP.h], la motorul Lenoir. Dimensiunile de gabarit erau însa foarte mari;
astfel, pentru un motor de 1,5 [CP], înaltimea era de 3,5 [m] [5].
Preview document
Conținut arhivă zip
- Microsoft Word - 0 Cuprins.pdf
- Microsoft Word - 1 Ca 1.pdf
- Microsoft Word - 10 Ca 10.pdf
- Microsoft Word - 11 Ca 11.pdf
- Microsoft Word - 12 Ca 12.pdf
- Microsoft Word - 13 Bibliografie.pdf
- Microsoft Word - 2 Ca 2.pdf
- Microsoft Word - 3 Ca 3.pdf
- Microsoft Word - 4. Ca 4.pdf
- Microsoft Word - 5 Ca 5.pdf
- Microsoft Word - 6 Ca 6.pdf
- Microsoft Word - 7 Ca 7.pdf
- Microsoft Word - 8 Ca 8.pdf
- Microsoft Word - 9 Ca 9.pdf
Alții au mai descărcat și
CAP. 1 STUDIUL DE NIVEL AL ACESTUI MOTOR Studiul parametrilor principali ai autovehicolului 4l: Tabelul 1.1 Marca şi Model Nr. cilindri Amplasare...
1. Introducere În momentul de față toți producătorii de automobile fac eforturi susținute pentru reducerea consumului de combustibil și a...
Tip motor MAC Dispunerea cilindrilor V I 8 γ/δ 90 D 112,3 S 119,5 ε 17,1 n_M 1900 n_P 3340 Sistem de racier cu lichid Arbore cu came 2...
1. MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ-Generalităţi Motorul cu ardere internă transformă energia chimică produsă prin arderea unui combustibil în lucru...
Si adoptam diferite alte dimensiuni: D = 84 (alezaj) S = 96 (cursa) r = 48 (raza manivelei) Motorul este fabricat de compania Volvo incepand cu...
CAPITOLUL 1 IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA AMORTIZĂRII VIBRAŢIILOR ÎN CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA AUTOVEHICULELOR 1.1. INFLUENŢA VIBRAŢIILOR ASUPRA...
TEMA: Sa se efectueze calculul termic.bilantul energetic,calculul cinematic si calculul dinamic pentru un motor diesel naval AKASAKA AN36 la care...
INTRODUCERE Lucrarea “Studiul proceselor funcționale ale motoarelor principale navale la o navă de tip remorcher. Analiza de supraalimentare”...
Te-ar putea interesa și
I. INTRODUCERE 1. MOTIVAŢIA, OBIECTIVELE, IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA SITUAŢIEI PRIVIND EMISIILE POLUANTE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ...
CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Impactul automobilului asupra mediului În anul 2000 circulau în lume circa 800 de milioane de autovehicule, dintre...
INTRODUCERE Nikolaus August Otto (1832-1891) este un inventator german care (pe baza principiului care îi poartă numele) a realizat primul motor...
CAPITOLUL 1 Hidrogenul combustibil pentru motoarele cu ardere internă 1.1. Studii asupra utilizării hidrogenului drept combustibil În ultimii 25...
TEMA DE PROIECT Să se proiecteze un motor cu piston în patru timpi cu aprindere prin compresie care are următoarele caracteristici: - puterea...
Si adoptam diferite alte dimensiuni: D = 84 (alezaj) S = 96 (cursa) r = 48 (raza manivelei) Motorul este fabricat de compania Volvo incepand cu...
TEMA: Sa se efectueze calculul termic.bilantul energetic,calculul cinematic si calculul dinamic pentru un motor diesel naval AKASAKA AN36 la care...
Introducere Deoarece condiţiile arderii totale nu sunt niciodată întrunite simultan, arderea amestecului carburant în motoarele cu ardere internă...