Motoare cu Ardere Interna

Imagine preview
(7/10 din 11 voturi)

Acest curs prezinta Motoare cu Ardere Interna.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 14 fisiere pdf de 263 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Mecanica

Cuprins

CAPITOLUL 1
ISTORIC.5
1.1. Scurt istoric al dezvoltarii motoarelor cu piston, în raport cu cerintele evolutiei tehnico-economice a societatii .5
1.2. Primele utilitati asigurate cu motoare termice. Realizari reprezentative.8
CAPITOLUL 2
NOTIUNI INTRODUCTIVE. DEFINITII. CLASIFICARI.11
CAPITOLUL 3
PARAMETRII INDICATI SI EFECTIVI AI MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE .26
3.1 Parametrii indicati.36
3.2 Parametrii efectivi.41
3.3 Factori generali de influenta asupra arderii în motorul cu aprindere prin scânteie .64
CAPITOLUL 4
REGIMURILE DE FUNCTIONARE SI DEFINIREA SARCINII MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.48
CAPITOLUL 5
CICLURILE TEORETICE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON .58
5.1 Generalitati .58
5.2 Ipoteze de baza ale studiului termodinamic al ciclurilor .58
5.3 Ciclul teoretic general al motoarelor cu ardere interna .59
5.4 Ciclurile teoretice ale motoarelor cu ardere interna cu piston uzuale.60
5.5 Analiza ciclului teoretic mixt.62
5.6 Particularizari ale ciclului teoretic mixt .65
5.7. Influente asupra randamentului termic al ciclurilor teoretice .67
5.8 Comparatii între ciclurile teoretice uzuale ale motoarelor cu ardere interna cu piston.78
CAPITOLUL 6
STUDIUL PROCESULUI DE ADMISIE AL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON ÎN PATRU TIMPI .82
6.1 Generalitati .82
6.2 Admisia normala la motoarele în patru timpi .82
6.3 Criterii de apreciere a eficientei procesului de admisie.85
6.4 Influente asupra admisiei normale la motoarele în patru timpi .86
6.5 Determinarea parametrilor specifici procesului de admisie.100
CAPITOLUL 7
STUDIUL PROCESULUI DE EVACUARE AL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON ÎN PATRU TIMPI.104
7.1 Generalitati .104
7.2 Criteriile perfectiunii procesului de evacuare.104
7.3 Analiza desfasurarii procesului evacuarii cu ajutorul diagramei indicate .105
7.4 Presiunea si temperatura gazelor la sfârsitul evacuarii .108
7.5 Cotele de reglaj ale evacuarii .109
7.6 Influente asupra procesului de evacuare .109
CAPITOLUL 8
STUDIUL PROCESELOR DE COMPRIMARE SI DE DESTINDERE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON.112
8.1 Studiul procesului de comprimare .112
8.2 Studiul procesului de destindere .119
CAPITOLUL 9
STUDIUL PROCESULUI DE ARDERE DIN MOTOARELE CU PISTON .127
9.1 Premise ale aprinderii si arderii în motoarele cu aprindere prin scânteie .127
9.2 Etapizarea arderii normale în motorul cu aprindere prin scânteie.130
9.3 Factori generali de influenta asupra arderii în motorul cu aprindere prin scânteie .133
9.4 Aspecte caracteristice arderii în motorul cu aprindere prin scânteie.135
9.5 Optimizarea raportului de comprimare la motorul cu aprindere prin scânteie .140
9.6 Fenomene de ardere anormala în motorul cu aprindere prin scânteie.142
9.7 Influenta tipului si arhitecturii camerei de ardere asupra procesului de ardere în motorul cu aprindere prin scânteie.148
9.8 Particularitati ale arderii în motorul cu aprindere prin comprimare.169
9.9 Analiza arderii în motorul cu aprindere prin comprimare, cu ajutorul diagramei indicate.171
9.10 Termodinamica arderii .173
CAPITOLUL 10
SOLUTII ENERGETICE PENTRU MOTOARE POLICARBURANT .182
CAPITOLUL 11
SUPRAALIMENTAREA MOTOARELOR PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.196
11.1 Tipuri de supraalimentare. Clasificari. Caracteristici.196
11.2 Turbo-supraalimentarea .198
11.3 Reducerea gradului de poluare.207
11.4 Sistemul EGR .207
CAPITOLUL 12
CARACTERISTICILE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE.208
12.1 Caracteristici de reglare .208
12.2 Caracteristici functionale.217
12.3 Caracteristica de pierderi .225
12.4 Caracteristici de propulsie.230
12.5 Caracteristici complexe .231
12.6 Corectarea caracteristicilor.236
12.7 Calitatile de tractiune ale motoarelor de automobil .241
12.8 Caracteristica relativa de turatie.243
12.9 Organizarea standului pentru încercarea motoarelor. Echiparea motoarelor în vederea încercarilor .245
12.9.1 Organizarea standului pentru încercarea motoarelor .245
12.9.2 Echiparea motoarelor în vederea încercarilor.255
BIBLIOGRAFIE.259

Extras din document

Capitolul 1

Istoric

1.1. Scurt istoric al dezvoltarii motoarelor cu piston, în raport cu

cerintele evolutiei tehnico-economice a societatii

În acest context trebuie început prin a se mentiona ca propunerile de

utilizare a energiei chimice în scopuri utile societatii, le-au precedat de fapt pe

cele care aveau în vedere crearea masinilor cu abur. Acestea s-au realizat însa

mai usor, anterior constructiei primelor motoare cu ardere interna.

Astfel, putem mentiona ca înca din 1678, abatele de Hautefeuille, facea

sa explodeze mici cantitati de carbune într-o camera prevazuta cu supape.

Aceasta masina era de fapt o pompa aspiratoare care functiona în felul urmator:

dupa explozie, aerul din camera si cea mai mare parte a gazelor produse,

paraseau incinta care ramânea astfel încarcata cu gaze calde; prin racirea acestor

gaze ele se contractau provocând aspiratia apei dintr-un rezervor aflat la un nivel

inferior. Hautefeuille si-a perfectionat aceasta masina dupa patru ani, adica în

1682, transformând-o într-o pompa aspiratoare-respingatoare care utiliza, de

data aceasta, praful de pusca.

Tot în aceasta perioada, celebrul fizician Huygens realiza o masina

asemanatoare, introducând însa un piston de lucru ca organ mobil. Lucrul

mecanic util era produs în timpul cursei descendente de catre forta greutate a

pistonului si forta generata de diferenta de presiune de pe cele doua fete ale lui.

Contractia gazelor era accelerata prin racirea lor cu apa.

Motorul lui Huggens a fost perfectionat de catre colaboratorul sau, Dennis

Papin. El a înlocuit supapele cilindrului prin supape-clapete, plasate în piston si

închiderea cu surub a camerei de explozie printr-una cu contragreutate, jucând

astfel si rolul unei supape de siguranta (fig. 1.1).

Ulterior, Papin a obtinut ridicarea pistonului în cilindrul sau, prin

vaporizarea apei, iar depresiunea obtinuta prin condensarea vaporilor cu ajutorul

apei injectate în cilindru cobora pistonul, inventând astfel prima masina cu abur

(fig. 1.2).

Newkomen si Polzunov au perfectionat masinile cu abur separând cazanul

de cilindru, iar James Watt a realizat condensarea vaporilor într-o camera

distincta, a introdus mecanismul motor cu balansier, precum si regulatorul

centrifug. Masinile cu abur extinzându-se în industrie si transportul terestru si

naval au oprit, pentru aproape 200 de ani, adica pâna în a doua jumatate a

secolului al XIX-lea, dezvoltarea motoarelor cu ardere interna.

Fig. 1.1 Motorul realizat de

catre Dennis Papin

Fig. 1.2 Masina cu abur a lui Dennis Papin

Pe de alta parte, masinile cu abur n-au putut fi timp îndelungat

competitive, ocupând mult spatiu si prezentând pericolul permanent de explozie.

În vederea actionarii masinilor unelte din micile ateliere, Lenoir a

construit în 1860 primele motoare mici functionând cu gaz de iluminat din

reteaua oraselor. Constructiv, motoarele erau alcatuite dintr-un cilindru,

mecanismul motor cu pistonul, capul de cruce, biela si manivela motoare,

precum si un mecanism de distributie compus din doua excentrice cu tije si

sertare plane de distributie. Cilindrul si chiulasele erau racite cu apa. Procesele

de lucru sunt reprezentate în fig.1.3 si sunt asemanatoare celor de la ciclul în “2

timpi”. Din cauza lipsei precomprimarii si a destinderii incomplete, motorul

Fig. 1.3 Ciclul motorului cu gaz al lui Lenoir

avea un randament slab,

chiar pentru acea perioada,

adica 2 ÷ 4,5% si implicit

un consum exagerat de

combustibil, adica 2,7

[m3/CP.h].

Datorita solicitarilor

termice crescute, puterea

litrica obtinuta era redusa

si de asemenea, valoarea

presiunii medii efective

era extrem de coborâta,

adica de ordinul: pe =

0,33÷0,47 [bar].

O solicitare termica mai favorabila si un randament mai bun s-au obtinut

la motoarele cu piston liber în timpul cursei de destindere, realizate de Otto si

Lange, prezentate într-un exemplu din fig.1.4. Aprinderea amestecului se facea

de la o flacara. Întreaga energie potentiala era cedata axului numai în timpul

cursei descendente. Motorul se construia pentru puteri de 0,5 ÷ 3 [CP]. În ciuda

functionarii zgomotoase provocate de cremaliera, randamentul era destul de bun,

în jur de 12%, corespunzând unui consum de 0,8 [m3 gaze/CPh], fata de 2,7

[m3/CP.h], la motorul Lenoir. Dimensiunile de gabarit erau însa foarte mari;

astfel, pentru un motor de 1,5 [CP], înaltimea era de 3,5 [m] [5].

Fisiere in arhiva (14):

  • Microsoft Word - 0 Cuprins.pdf
  • Microsoft Word - 1 Ca 1.pdf
  • Microsoft Word - 10 Ca 10.pdf
  • Microsoft Word - 11 Ca 11.pdf
  • Microsoft Word - 12 Ca 12.pdf
  • Microsoft Word - 13 Bibliografie.pdf
  • Microsoft Word - 2 Ca 2.pdf
  • Microsoft Word - 3 Ca 3.pdf
  • Microsoft Word - 4. Ca 4.pdf
  • Microsoft Word - 5 Ca 5.pdf
  • Microsoft Word - 6 Ca 6.pdf
  • Microsoft Word - 7 Ca 7.pdf
  • Microsoft Word - 8 Ca 8.pdf
  • Microsoft Word - 9 Ca 9.pdf