Cuprins

CURS 1.
1. Consideraţii generale asupra sculelor aşchietoare.
1.1. Generalităţi; definiţii
Procedeul de lucru (prin aşchiere) este singurul care poate realiza suprafeţe cu mare precizie: de formă, dimensională, netezime.
Obs: pentru acelaşi tip de suprafaţă (plană) sunt mai multe tipuri de scule în funcţie de procedeu: rabotare, frezare, broşare.
Factorii care concură la calitatea suprafeţei prelucrate prin aşchiere sunt :
– scula aşchietoare – prin precizia ei de proiectare, execuţie exploatoare si poziţionare pe maşina unealtă.
– maşina unealtă
Definiţie:
Scula aşchietoare este o unealtă care reprezintă acea parte a echipamentului tehnologic, care în funcţie de cinematica maşinii unealtă, realizează divizarea adaosului de prelucrare şi îndepărtarea lui sub formă de aşchii în vederea obţinerii formei, dimensiunii, netezimii suprafeţelor piesei în concordanţă cu desenul de execuţie al ei (piesei).
Compunerea sculei aşchietoare
a) Capul sculei sau partea activă ce deţine suprafeţele şi tăişurile de lucru;
b) Partea de calibrare – face netezirea suprafeţei prelucrate şi ajută la ghidarea sculei;
c) Corpul sculei – face legătura între partea activă şi partea de fixare a sculei;
d) Partea de fixare – este ansamblul rezistent şi rigid cu care se fixează şi poziţionează corect scula în dispozitivul MU.
Observaţii: Partea de fixare sunt sub diferite forme si anume
– cozi (cuţit, burghiu, freză, etc.), de formă rotundă, pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară;
– alezaje (freze, discuri, cuţite, roată, etc.), de formă conice sau cilindrice.
1.1.1. Clasificarea şi codificarea sculei (SA - clasificare).
A) În funcţie de complexitate:
– scule simple (un tăiş activ);
– scule multiple (cu şi peste 2 tăişuri active).
B) În funcţie de destinaţie:
– cuţite (de strunjit / rabotat, mortezat / simple, profilate);
– scule de broşat (interior / exterior);
– scule de pilit (manuale / mecanice).
– scule de frezat (cilindrice; frontale; disc; conice;… respectiv in functie de modul de obtinere al dintilor avem freze cu dinţi frezaţi sau detalonaţi:)
– scule de găurit (burghie, alezoare, lărgitoare).
– scule de danturat – roţi dinţate cilindrice (prin copiere, freze disc, freze deget);
Acestea pot sa fie cu profile neevolventice sau evolventice:
– scule de filetat (cuţite, tarozi, filiere, freze, capete de filetat);
– scule de rectificat (abrazive). Forme pt. pietrele abrazive: disc, oală, taler, cilindrice, honuri, etc.
C) În funcţie de operaţia efectuată:
– scule aşchietoare pentru degroşat;
– scule aşchietoare pentru semifinisat;
– scule aşchietoare pentru finisat;
– scule aşchietoare pentru suprafinisat.
D) În funcţie de tipul constructiv:
– scule monobloc;
– cu dinţi asamblaţi;
– scule combinate, etc.
E) În funcţie de tehnologia de execuţie sunt:
– scule plate (cuţite simple, broşe);
– scule cu alezaj (freze, cuţite disc);
– scule cu coardă (burghiuri, freze, alezoare).