Scule pentru Danturarea Roților Conice

Vor fi abordate numai cazul danturării prin rulare, sculele de danturat cu generatoare materializată sau de danturat prin copiere nu fac obiectul acestui capitol. Prezentarea va fi făcută pe cele două categorii: scule pentru danturarea roţilor conice cu dinţi rectilinii si scule pentru danturarea roţilor conice cu dinţi curbilinii.

SCULE PENTRU DANTURAREA ROŢILOR CONICE CU INŢI RECTILINII

Roţile dinţate conice se folosesc pentru transmiterea mişcării între două axe neparalele, concurente sau neconcurente. Angrenajele conice pot fi angrenaje pentru transmiterea puterii sau angrenaje cinematice. În toate cazurile roţile dinţate conice necesită poziţionări relative corecte, ceea ce face ca precizia de execuţie a roţilor componente să fie mare. Danturarea roţilor dinţate conice cu dinţi rectilinii, drepţi sau înclinaţi, se poate executa prin copiere sau prin rulare.

SCULE PENTRU DANTURAREA ROŢILOR CONICE CU DINŢI RECTILINII PRIN METODA COPIERII

La executarea danturii prin copiere se pot utiliza mai multe procedee.

Fig.13.1. Prelucrarea cu două freze disc sau deget modul.

1. Un procedeu rar folosit constă în frezarea cu freze disc modul sau deget modul cu profilul corespunzător mijlocului lăţimii roţii prelucrate, sau egal cu lăţimea minimă a golului dintelui; în acest ultim caz prelucrarea se face mai întâi pe un flanc, şi apoi pe celălalt flanc (fig. 13.1). Procedeul realizează roţi dinţate conice cuprecizie foarte scăzută, cu erori de profil atât de mari, încât roţile obţinute nu pot fi folosite în mod curent, ci doar în cazuri de necesitate, sau la realizarea unor angrenaje care nu necesită precizie cinematică.

2. Un procedeu care asigură precizie superioară, dar cu productivitate foarte scăzută este prelucrarea prin rabotare cu cuţite simple după şablon. Acest procedeu este practic abandonat în prezent.

3. Broşarea cu broşe circulare permite obţinerea danturii roţilor conice cu dinţi rectilinii prin metoda copierii. Se utilizează în producţia de serie mare şi de masă, având avantajul unei productivităţi deosebite.

Scula seamănă cu o freză circulară, având însă diametrul mare, de circa 500…800 mm, şi este compusă dintr-un disc pe care sunt fixaţi la periferie segmenţi

Fig. 13.2. Construcţia unei broşe circulare.

prevăzuţi cu dinţi aşchie-tori.

La o rotaţie completă se execută integral golul dintre doi dinţi. În timpul aşchierii, broşa execută mişcarea principală de ro-taţie, iar piesa execută miş-carea de avans după o direcţie paralelă cu fundul golului dinţilor (fig. 13.2).

Mărimea avansului este corelată cu turaţia broşei, astfel că la o rotaţie a broşei se parcurge un traseu complet după o direcţie paralelă cu fundul golului roţii de prelucrat. Fiecare tăiş al broşei prelucrează profilul piesei în secţiunea golului pentru care a fost calculat. Acest fapt este necesar deoarece la roţile conice profilul şi adâncimea golului variază cu distanţa de la vârful conului de ghidare. Deci profilul sculei diferă de la un tăiş la altul, corespunzător profilelor în diferitele secţiuni ale golului pentru care a fost proiectat. În fig. 13.2 este prezentată construcţia unei broşe circulare împreună cu un detaliu privind fixarea segmenţilor pe periferie. Profilul ar trebui să fie evolventic, dar din cauza dificultăţilor de execuţie se înlocuieşte cu arce de cerc cu raza de curbură aceeaşi pentru toţi dinţii.

În cazul modulelor mici prelucrarea se execută cu o singură broşă, iar în cazul modulelor mari, la care şi adaosul de prelucrare este mare, prelucrarea se execută cu două broşe care formează un set. În toate cazurile, după prelucrarea unui gol are loc divizarea, prin rotirea cu un dinte a roţii de prelucrat.

Dinţii broşei sunt detalonaţi, având un unghi de aşezare la vârf  = 100. Unghiul de degajare este pozitiv,  = 150.

13.1.2. SCULE PENTRU DANTURAREA ROŢILOR CONICE CU DINŢI RECTILINII PRIN METODA RULĂRII

Roata plană imaginară îndeplineşte în cazul angrenajului conic rolul cremalierei de referinţă de la angrenajul cilindric. Roada plană imaginară (fig. 13.3) este o roată dinţată conică cu unghiul la vârf al conului mediu de 1800. Ea angrenează numai cu cele două roţi care formează un anume angrenaj conic (prezentat în fig. 13.4). Roata plană imaginară are un număr finit (şi nu întotdeauna întreg) de dinţi. Roata plană are unele proprietăţi care prezintă interes pentru construcţia sculelor utilizate la prelucrarea prin rulare a roţilor dinţate conice în general.