Cuprins
- NOŢIUNI INTRODUCTIVE.
- NOŢIUNI DESPRE INTERSCHIMBABILITATE.
- 1.PRECIZIA DIMENSIONALĂ.
- 1.1. DIMENSIUNI, ABATERI, TOLERANŢE.
- 1.2. ASAMBLĂRI CU JOC ŞI ASAMBLĂRI CU STRANGERE.
- 1.3. AJUSTAJE.
- 1.3.1. Ajustaje cu joc.
- 1.3.2. Ajustaje cu strangere.
- 1.3.3. Ajustaje intermediare.
- 1.4. SISTEME DE AJUSTAJE ŞI ALEGEREA SISTEMULUI DE AJUSTAJE
- 1.5. UNITATE DE TOLERANŢĂ, CALITAŢI, CLASE DE PRECIZIE
- 2. SISTEMUL ISO DE TOLERANŢE ŞI AJUSTAJE
- 2.1. AMPLASAREA ŞI SIMBOLIZAREA CAMPURILOR DE TOLERANŢĂ.
- 2.2. CALITAŢII (CLASE DE PRECIZIE) ŞI UNITATEA DE TOLERANŢĂ
- SISTEMUL ISO.
- 2.3. BAZA SISTEMULUI DE TOLERANŢE.
- 2.4. REGIMUL DE TEMPERATURĂ ŞI CONTROL.
- 2.5. INDICAŢII PRIVIND ALEGEREA PRECIZIEI AJUSTAJELOR.
- 2.5.1.Ajustajele cu joc.
- 2.5.2. Ajustajele intermediare.
- 2.5.3. Ajustajele cu strângere.
- 2.6. TOLERANŢELE DIMENSIUNILOR LIBERE.
- 3.PRECIZIA GEOMETRICĂ A ORGANELOR DE MAŞINI .
- 3.1. PRECIZIA FORMEI GEOMETRICE A SUPRAFEŢELOR.
- 3.1.1. Clasificare.
- 3.1.2. Precizia formei macrogeometrice.
- 3.1.2.1. Abateri de formă.
- 3.1.2.2. Înscrierea toleranţelor de formă pe desene.
- 3.1.3. Ondulaţia suprafeţelor.
- 3.1.4. Rugozitatea suprafeţelor.
- 3.1.4.1. Generalitaţi ; Definiţii.
- 3.1.4.2. Sistemul liniei medii (M).
- 3.1.4.3. Înscrierea rugozităţii pe desene.
- 3.1.4.4. Influienţa rugozităţii asupra calităţii funcţionale a suprafeţelor.
- 3.1.4.5. Legătura dintre rugozitate, toleranţe dimensionale şi rolul funcţional al
- pieselor.
- 3.2.PRECIZIA DE ORIENTARE, DE BĂTAIE ŞI DE PRECIZIE A SUPRAFEŢELOR.
- 3.2.1. Generalităţi. Clasificare.Noţiuni şi definiţii.
- 3.2.2. Abateri de orientare.
- 3.2.3. Abateri de bătaie.
- 3.2.3.1. Abaterea bătăii cilindrice.
- 3.2.3.2. Abaterea bătăii totale.
- 3.2.4. Abateri de poziţie.
- 3.2.5. Înscrierea toleranţelor de orientare, de bătaie şi de poziţie pe desene.
- 4. PRINCIPIUL MAXIMULUI DE MATERIAL.
- 4.1. CONSIDERAŢII GENERALE.
- 4.2.EXEMPLE DE UTILIZARE A PRINCIPIULUI MAXIMULUI DE MATERIAL.
- 5. CONTROLUL DIMENSIUNILOR ŞI SUPRAFETELOR DE CALIBRARE LIMITATIVE.
- 5.1.GENERALITAŢI. CLASIFICAREA CALIBRELOR.
- 5.2.PRINCIPIUL DE LUCRU AL CALIBRELOR LIMITATIVE.
- 5.3. SISTEMUL ISO DE TOLERANŢE PENTRU CALIBRE ŞI CONTRACALIBRE.
- 5.4. CALIBRE PENTRU CONTROLUL ALEZAJELOR CILINDRICE.
- 5.5. CALIBRE PENTRU CONTROLUL ARBORILOR CILINDRICI.
- 5.6. TOLERANŢELE CALIBRELOR PENTRU CONTROLUL SUPRAFEŢELOR CE FORMEAZĂ AJUSTAJE PLANE.
- 5.7. CONTROLUL PRECIZIEI DE FORMĂ ŞI DE POZIŢIE RELATIVĂ A SUPRAFEŢELOR.
- 6. PRECIZIA RULMENŢILOR.
- 6.1.JOCUL DIN RULMENŢI.
- 6.2. CLASELE DE PRECIZIE ALE RULMENŢILOR.
- 6.3. CAZURILE DE INCĂRCARE A INELELOR RULMENŢILOR.
- 6.4. INDICAŢII PRIVIND ALEGEREA AJUSTAJELOR DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR.
- 7. PRECIZIA ŞI CONTROLUL ASAMBLĂRILOR CONICE.
- 7.1. CLASIFICARE. ELEMENTELE UNEI ASAMBLĂRI CONICE.
- 7.2. PRECIZIA ASAMBLĂRILOR CONICE.
- 7.2.1. Metoda conicităţii nominale.
- 7.2.2. Metoda conicităţii tolerate.
- 7.3. CONTROLUL PIESELOR CONICE ŞI AL UNGHIURILOR.
- 8. PRECIZIA SI CONTROLUL FILETELOR.
- 8.1. PRECIZIA ŞI CONTROLUL FILETELOR METRICE.
- 8.1.1. Elementele dimensionale ale filetelor metrice.
- 8.1.2. Corecţiile diametrului mediu datorate abaterilor de pas şi de unghi ale profilului.
- 8.1.3. Precizia filetelor metrice (ajustaje cu joc).
- 8.1.4. Simbolizarea pe desen a filetelor si asamblărilor filetate.
- 8.1.5. Controlul filetelor metrice.
- 8.2. PRECIZIA FILETELOR DE MIŞCARE.
- 8.2.1.Filete trapezoidale ISO.
- 8.2.3. Filete ferăstrău.
Extras din curs
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Disciplina toleranţe şi măsurători tehnice(control tehnic) are un rol important ţn pregătirea viitorilor ingineri, specialişti in tehnologia construcţiilor de maşini. Ea face apel la desen tehnic,algebră, probabilităţi şi statistică matematică,furnizând cunoştinţe şi aplicându-se, fără exagerare, în toate disciplinele de specialitate:organe de maşini ,tehnologia construcţiilor de maşini,tehnologia presării la rece,proiectarea sculelor aşchietoare,proiectarea dispozitivelor,e.t.c
O cerinţă esenţiala a dezvoltării economice contemporane o constituie realizarea unui înalt nivel calitativ al produselor. În general, calitatea unui produs este determinată de suma acelor proprietăţi ale produsului care reflectă măsura în care acestea pot satisface nevoile societăţii şi depinde de calitatea concepţiei(proiectării) si calitatea execuţiei. Legătura dintre calitatea concepţiei, calitatea execuţiei şi calitatea produsului finit se poate vedea din triunghiul calităţii.
Pentru a realize un produs de o anumita calitate se fac anumite cheltuieli. Deosebim din acest punct de vedere un nivel calitativ optim şi anume cel pentru care costul global este minim.
Costul global reprezintă suma dintre costul de achiziţie şi costul de exploatare şi întreţinere în bună stare de funcţionare pe toată perioada de utilizare a produsului.
Variaţia costurilor în funcţie de nivelul calitativ este dată în diagrama următoare:
a- costul de achiziţie
b- costul de exploatare
c- costul global
După cum se observă calitatea devine un element de optimizare economică atât pentru producător cât şi pentru beneficiar. [20]
NOŢIUNI DESPRE INTERSCHIMBABILITATE
Interschimbabilitatea, aparută odată cu dezvoltatrea producţiei de serie mare şi de masă, este o problemă complexă de proiectare, execuţie şi control, caracterizată prin proiectarea pieselor, ansambluri sau subansambluri de a putea fi înlocuite cu altele de acelaşi tip, fară o selecţionare prealabilă şi fară prelucrări suplimentare de ajustare la montaj, cu condiţia îndeplinirii integrale a rolului lor funcţional.[1-5], [6], [8-9]
In general ,interschimbabilitatea nu se referă numai la parametrii geometrici, ci la toţi parametrii ce condiţionează îndeplinirea rolului funcţional al pieselor şi ansamblurilor(structură, rezistentă mecanică, e.t.c).În cadrul acestui curs ne vom ocupa numai de aspectul geometric al interschimbabilităţii.
Dupa posibilitatea de realizare, interschimbabilitatea poate fi:completa şi incompletă(partiala).[1], [3-6], [8]
-interschimbabilitatea completă se referă la piesele sau produsele de acelaşi fel, interschimbabile indiferent de data şi locul fabricaţiei sau utilizării lor (exemplu: organe de maşini normalizate pe plan internaţional, şuruburi şi piuliţe, rulmenţi e.t.c)
-interschimbabilitatea incompletă (partială), întâlnita mult mai des, este condiţionată de data şi locul fabricaţiei, de perfecţionările aduse produselor, condiţiile de exploatare e.t.c
După tipul dimensiunilor la care se referă, interschimbabilitatea poate fi:exterioară şi interioară.[4-6]
-interschimbabilitatea exterioară se referă la dimensiunile exterioare (de montaj) ale pieselor şi ansamblurilor şi interesează în special pe utilizatorul produselor (exemplu: în cazul unui rulment radial cu bile pe beneficiar îl interesează dimensiunile de montaj D, d, B .
-interschimbabilitatea interioară se referă la dimensiunile de legatură interioară ale produselor şi interesează în primul rând pe producător.( exemplu: în cazul rulmentului considerat, pentru obţinerea unui anumit joc radial al rulmentului şi pentru că prelucrareă să fie economică, producătorul să realize dimensiunile cu toleranţe largi, va sorta dimensiunile respective pe grupe, iar asamblarea o va face pe grupe de dimensiuni, astfel încât să obtină valoarea jocului radial în limitele prescrise, inelele şi bilele fiind interschimbabile numai în cadrul aceleiaşi clase de sortare) .
În concluzie, interschimbabilitatea este o condiţie necesară în producţia de serie mare şi de masă, realizabilă printr-o tehnologie bine pusă la punct.Ea asigura o înaltă eficienţă economică atât în producţie cât şi în exploatarea produselor, determinând legaturi strânse de dependenţă între proiectarea, fabricaţia, controlul şi exploatarea produselor.
1.PRECIZIA DIMENSIONALĂ
Calitatea unui produs va depinde de un complex de marimi dintre care parametrii geometrici, liniari şi unghiulari, constituie factori de bază, carora în construcţiile de maşini li se acordă o deosebită atenţie atât în faza de proiectare cât şi în cea tehnologică.
Precizia de prelucrare şi asamblare a organelor de masini este determinată de urmatorii factori: [1-2], [6], [8]
-precizia dimensională (se prescrie prin toleranţe la dimensiuni conform STAS 6265-82)
-precizie geometrică (se prescrie prin toleranţe geometrice conform STAS 7384-85, STAS 7385/1,2-85)
- precizia formei geometrice (se referă în general la elemente izolate)
-abateri de formă macrogeometrice (AF)
-ondulaţii (W)
-abateri de formă microgeometrică, rugozitate (R)
- precizia de orientare, de bataie şi de poziţie (AP) (se referă la elemente associate)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tolerante, Masuratori si Control Dimensional.doc