Bacteriologie speciala

Curs
9.7/10 (3 voturi)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 13409
Mărime: 58.23KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Taxonomia este o ramura a microbiologiei care se ocupa cu stabilirea unor criterii de diferentiere a microorganismelor ( ele se numesc criterii taxonomice) si cu clasificarea microorganismelor pe baza acestor criterii.

Termenul de taxon ( sau grup) are o referinta pur teoretica si se stabileste pe baza unor reguli acceptate de toti specialistii.

Criterii pentru diferentierea microorganismelor:

-criteriul filogenetic - este stabilit pe baza unor filiatii de tipul arborelui filogenetic dar este discutabil prin lipsa unor dovezi directe furnizate de micropaleontologie.

-Criteriul omologiei materialului genetic - este de mare actualitate si este bazat pe analiza biochimica si moleculara realizata pe studiile de genetica bacteriana.

-Criteriul posibilitatilor de recombinare genetica - este important deoarece s-a demonstrat ca transferul de material genetic este posibil doar in cadrul speciei bacteriene sau cel mult intre specii apropiate.

-Criteriul antigenic - Acesta are la baza diferentele antigenice existente intre speciile bacteriene, elementele de referinta fiind structuri moleculare prezente la nivelul peretelui bacterian, a capsulei cililor si pililor bacterieni.

-Criteriul biochimic - este legat de compozitia chimica a celulei bacterieni si de echipamentul enzimatic specific fiecarei bacterii in parte. Sunt relevante in acest sens proportia si tipul de peptidoglican, continutul de lipide din peretele celular precum si structura biochimica a principalelor enzime sintetizate de catre bacterii.

Categorii de taxoni bacterieni.

In clasificarea bacteriilor se considera ca specia reprezinta categoria taxonomica de baza. Prin urmare incadrarea bacteriilor intr-un sistem logic de clasificare se realizeaza prin folosirea unor categorii taxonomice de rang superior speciei si de rang inferior acesteia.

Rang infeior- Specia - Rang superior -

Taxoni de rang superior.

Regnul; Increngatura; Diviziunea; Clasa; Ordinul; Familia; Genul; Specia; Subspecia; Varianta; Tulpina ( susa sau clona)

Pozitionarea bacteriilor in sistematica generala ia in calcul ordinul, familia si genul pentru a stabilii denumirea de baza a fiecarei bacterii.

Conform normelor generale de nomenclatura, fiecare bacterie este denumita dupa un sistem binominal prin 2 cuvinte latinizate. Primul cuvant indica genul bacteriei si este un substantiv la singular cu diferite origini lingvistice dar latinizat. Intotdeauna acest cuvant se scrie cu litera mare. Numele genurilor pot fi inspirate de urmatoarele elemente: caracterele morfologice ( ex: bacillus), modul de grupare (stafilo, strepto), asocierea unui caracter ecologic cu unul morfologic ( ex: lactobacillus), numele bacteriologului care a izolat sau a studiat pentru prima oara bacteria ( ex: David Bruce - Brucella).

Al 2lea cuvant indica specia, este un epitet scris intotdeauna cu litera mica, care poate face referinta la: un caracter morfologic cultural sau bio-chimic ( ex: stafilococus aureus sau lactobacillus acidofilus), specia de animal receptiva ( brucella suis), dupa boala pe care o produce sau dupa o leziune caracteristica ( mycobacterium tuberculosis), dupa numele bacteriologului care a descris pentru prima data specia bacteriana in cauza ( Escherichia Freundi )

Unele specii bacteriene au si denumiri comune folosite in limbajul curent ( ex: bacilul piocianic - pseudomonas aeruginosa )

Sub taxonul de specie exista si cele de subspecie, varianta si tulpina. Primele 2 se denumesc adaugand termenii subspecies (subsp) si varietas (var). Astfel denumirea corecta a acestor taxoni asociaza dupa cele 2 nume si subspecia si/sau varianta.

In unele situatii variantele sau tulpinile pentru o mai buna identificare pot fi notate cu cifre, pot fi notate cu litere ( de regula litere mari ale alfabetului latin) sau cu o simpla specificare a antigenului de baza ( antigenul somatic = O ).

O particularitate privind nomenclatura variantelor este intalnita la bacteriile din genul salmonela si o constituie folosirea numelui localitatii unde a fost izolata pentru prima oara bacteria.

Unele tulpini bacteriene sunt cunoscute dupa lucrari efectuate in vederea obtinerii de vaccinuri sau de tehnici de diagnostic si formula cuprinde asocierea denumirii speciei cu cifre sau cu litere ( bacillus antrachis - B.a - 1190R ).

Ordinul si familia sunt denumite dupa numele genlui, cel mai reprezentativ pentru gruparea taxonica respectiva la care se adauga sufixele ales pentru ordin si sufixul aceae pentru familii.

Curs 2 Microbilogie speciala

Grupa cocilor gram pozitivi

Familia Micrococaceae

Genul Micrococcus

Specia - Micrococus luteus

Este o bacterie care seamana foarte bine din punct de vedere al caracterelor culturale cu stafilococul auriu. Din aceasta cauza frecvent poate fi confundat cu tulpini patogene de stafilococi. Diferentierea se face pe baza unor criterii morfologice ( dimensiuni mai mari si grupare caracteristica de sarcina sau tetrada). O serie de proprietati bio-chimice ajuta la diferentierea micrococilor de stafilococi.

Familia Staphylococaceae.

Ca taxonomie: Bacteriile cuprinse in aceasta familie au facut parte din familia micrococaceae dar s-au desprins de aceasta pe baza unor particularitati de natura genetica si pe baza unor proprietati bio chimice.

Genul care intereseaza este genul Staphylococus. El grupeaza peste 40 de specii, multe dintre ele fiind patogene pentru om si animal.

Specia patogena care poate fi considerata ca specie tip este staphylococus aureus. Ea cuprinde 2 subspecii diferentiate intre ele prin patogenitate si proprietati bio-chimice respectiv staphylococus aureus ssp aureus si ssp ( subspecia) anaerobus.

Pentru patologia veterinara mai prezinta importanta de asemenea Staphylococus hyicus, Staphylococus intermedius si Staphylococus schleiferi.

Preview document

Bacteriologie speciala - Pagina 1
Bacteriologie speciala - Pagina 2
Bacteriologie speciala - Pagina 3
Bacteriologie speciala - Pagina 4
Bacteriologie speciala - Pagina 5
Bacteriologie speciala - Pagina 6
Bacteriologie speciala - Pagina 7
Bacteriologie speciala - Pagina 8
Bacteriologie speciala - Pagina 9
Bacteriologie speciala - Pagina 10
Bacteriologie speciala - Pagina 11
Bacteriologie speciala - Pagina 12
Bacteriologie speciala - Pagina 13
Bacteriologie speciala - Pagina 14
Bacteriologie speciala - Pagina 15
Bacteriologie speciala - Pagina 16
Bacteriologie speciala - Pagina 17
Bacteriologie speciala - Pagina 18
Bacteriologie speciala - Pagina 19
Bacteriologie speciala - Pagina 20
Bacteriologie speciala - Pagina 21
Bacteriologie speciala - Pagina 22
Bacteriologie speciala - Pagina 23
Bacteriologie speciala - Pagina 24
Bacteriologie speciala - Pagina 25
Bacteriologie speciala - Pagina 26
Bacteriologie speciala - Pagina 27
Bacteriologie speciala - Pagina 28
Bacteriologie speciala - Pagina 29
Bacteriologie speciala - Pagina 30
Bacteriologie speciala - Pagina 31
Bacteriologie speciala - Pagina 32
Bacteriologie speciala - Pagina 33
Bacteriologie speciala - Pagina 34
Bacteriologie speciala - Pagina 35
Bacteriologie speciala - Pagina 36
Bacteriologie speciala - Pagina 37
Bacteriologie speciala - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Bacteriologie speciala.docx

Alții au mai descărcat și

Boli Dermatologice la Animale de Companie

Astenia cutanata Cutaneous asthenia (dermatosparaxis, Ehlers-Danlos syndrome) is a group of syndromes characterized by defects in collagen...

Diagnostic diferențial în bolile infecțioase la ovine

Este o boală infectocontagioasă produsă de un virus caracterizată prin erupție veziculo-pustuloasă cu localizări predominant bucale, podale,...

Tumorile Glandei Mamare la Caini

Tumorile glandei mamare la cîini - locul 2 după tumorile cutanate la specia canină; - la mascul → incidentă redusă → 1%; - locul 1 la femele; -...

Boli virale, rickettsiale și protozoarice ale pielii

PAPILOMATOZA Etiologie Este o boală infecțioasă, sporadico-enzootică, cu evoluție cronică, de tip oncogen, manifestate anatomoclinic prin...

Bursita infecțioasă aviară

1. Introducere Denumită și „boala de Gumboro‟, bursita infecțioasa aviară este o viroză a puilor de găină, caracterizată prin distrugerea...

Jigodia - Boala infectioasa

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Anemia la purcei

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Manifestarile clinice si anatomo-patologice ale zoonozelor la animale si om - Tuberculoza

I.Generalitati Tuberculoza este o boala infectocontagioasa intalnita la om si la numeroase specii de animale (mamifere si pasari) domestice si...

Ai nevoie de altceva?