Boli Infectioase

Imagine preview
(7/10 din 7 voturi)

Acest curs prezinta Boli Infectioase.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 45 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Medicina Veterinara

Extras din document

BOALA MAREK *viroze

COMPLEXUL LEUCOZĂ-SARCOM

RETICULOENDOTELIOZA *boli imunosupresoare

BOALA DE GUMBORO

ANEMIA INFECŢIOASĂ A PUILOR *celula-ţintă = celulele sistemului limfoid

SISTEMUL IMUN LA PASĂRE:

- Organele limfoide primare:

• Bursa Fabricius, timusul;

• Se dezvoltă din viaţa embrionară şi involuează la maturitate;

• Reprezintă sediul genezei sistemului imun la adulte (formare / diferenţiere).

- Organele limfoide secundare:

• Sunt populate înainte de ecloziune de celule limfoide din organele primare;

• Splina, tonsilele cecale, plăcile Peyer, măduva osoasă, glanda Harder.

Bursa Fabricius este prezentă la ecloziune şi în condiţii de echilibru fiziologic şi stare de sănătate, involuează (până la dispariţie) în pragul maturităţii sexuale.

CATEGORII DE VÂRSTĂ: -pui de 1 zi;

-broiler 5 – 6 săptămâni;

-tineret aviar (păsări destinate producţiei de ouă pentru ecloziune sau pentru consum) 8 – 16 săptămâni;

-adulte.

BURSITA INFECŢIOASĂ AVIARĂ

(BOALA DE GUMBORO, NEFROZO-NEFRITĂ INFECŢIOASĂ AVIARĂ)

- Definitie: Este boală infecto-contagioasă, extrem de contagioasă, imunodepresivă (în funcţie de virulenţa tulpinii şi statusul imunologic al păsării), produsă de un virus parazit intracelular al celulelor limfoide şi caracterizată clinic prin tulburări digestive şi renale, imunosupresie şi tulburări la nivelul pereţilor vasculari, iar din punct de vedere lezional cu prezenţa unor leziuni de tip distrofico-inflamator la nivel renal.

Se face diagnostic diferenţial faţă de nefrita infecţioasă aviară.

- Etiologia: entitatea infecţioasă este produsă de un Birnavirus, bicatenar, RNA.

o Particularităţi antigenice: -Ag precipitant de grup identificat prin ID, IF, ELISA;

-2 serogrupuri: I, II cu variaţii multiple în cadrul fiecăruia. Virusul se caracterizează printr-o continuă variaţie d.p.d.v. antigenic care se asociază cu variaţii mari de patogenitate în rândul tulpinilor sălbatice. Serotipul I reuneşte majoritatea tulpinilor patogene de teren (cu variaţii mari de patogenitate exprimate prin inducerea mortalităţii în limite foarte largi): mortalitate de până la 100% în infecţiile realizate în a 4-a săptămână de viaţă, iar în primele 2 săptămâni de viaţă, procentul este mai mic. Patogenitatea tulpinilor este în creşte consecutiv mutaţiilor punctuale foarte frecvente, selecţiei, derivei genetice (identificate cu ajutorul Ac monoclonali prin seroneutralizare).

o Particularităţi fizico-chimice: -foarte, foarte, foarte rezistent la eter, cloroform, 2< pH <12, 5 ore la 56oC, 30 minute la 70oC, 60 minute la dezinfectanţi în concentraţie 1 – 2 %;

-insensibil la dezinfectantele iodurate, fenolice, derivaţi de amoniu cuaternar, amfoteri, crezoli;

-sunt eficiente: formolul numai la 20oC, formaldehida, cloramina T.

o Particularităţi culturale: -virusul se evidenţiază prin IF, SN, ELISA;

-se cultivă pe embrion de găină de 10 zile;

-se izolează pe embrion de găină SPF cu inoculare pe membrana corio-alantoidiană producând moarte embrionară după 3 – 5 zile cu leziuni edematoase şi hemoragice în ţesutul conjunctiv subcutanat şi peteşii şi necroze în parenchimul hepatic (++++ virus);

-se poate cultiva şi pe culturi celulare: fibroblaste embrionare de găină, curcă, raţă, linii celulare renale de iepure şi VERO.

- Epidemiologia:

- receptivitate: -găina (gazda naturală), infecţie subclinică făcând curca şi raţa; prepeliţa şi porumbelul rezistă la infecţia experimentală;

-sensibili sunt hibrizii industriali, iar foarte receptivă este rasa Leghorn alb (+++);

-receptivitate maximă la păsările de 3 – 6 săptămâni (excepţional 18 săptămâni); infecţia păsărilor cu vârstă sub 3 săptămâni este subclinică, dar duce la imunosupresie severă.

- surse de infecţie: -primare: fecalele la 2 – 10 zile postinfecţie, NU după 15 zile; aceste surse primare au acţiune limitată în timp; păsările infectate sunt viremice în interval de 4 – 6 – 10 zile postinfecţie;

-secundare permit perenizarea şi răspândirea virusului datorită rezistenţei sale deosebite;

-sunt incriminaţi şi vectori: artropode, viermii ce se dezvoltă în făinurile proteice, furajere.

- dinamica: -enzootică, cu morbiditate de 50 –100% şi mortalitate după a 3-a zi, cu peak la 5 – 7 zile, 5 – 15%.

- Patogeneza:

Gravitatea semnelor clinice este corelată cu maturitatea bursei Fabricius; virusul este prezent în bursa Fabricius la 4 – 6 zile postinfecţie unde persistă până la 10 zile (poate fi pus în evidenţă prin IF).

Prezintă viremie scurtă de 2 – 3 zile postinfecţie.

Virusul nu se găseşte în timus şi splină.

Imunosupresia este proporţională cu vârsta la momentul infecţiei: scade cu creşterea în vârstă a păsării.

Celula ţintă este reprezentată de limfocitul B nediferenţiat.

Infecţia, sub aspectul imunosupresiei induse, nu are consecinţe la puii mai mari de 21 zile, astfel că ei pot determină răspuns imun normal după trecerea prin boală. La puii mai mici de 21 zile, infecţia determină tulburări ale funcţiei de a produce răspuns imun. Infecţia la puii de 1 zi determină depresie severă, cu risc de cădere imunologică faţă de ND, LTI, IB, coccidioză, boala Marek, salmoneloză.

În cazul în care infecţia s-a produs simultan cu imunizarea, nu a fost compromis răspunsul imun.

Cand vaccinarea se face la 2 – 4 zile postinfectie rezultatul imunizarii este compromis, cu efect dramatic la puii pana la varsta de 3 saptamani. Dupa aceasta varsta ramane boala clinic manifestata, ne fiind insotita de imunosupresie.

Se constata susceptibilitate crescuta la infectia cu virusul bolii Marek, Salmonella, infectii ale mucoasei respiratorii anterioare, eimerioza la subiectii care au fost infectati cu virusul bursitei infectioase aviare datorita afectarii glandei Harder cu consecinte pe toata durata vietii puiului.

- Tabloul clinic: simptomele apar la 3 zile postinfectie. Datorita afectarii cloacei apare sindromul de pica manifestat prin ciugulire in regiunea cloacala (modificari morfologice ale bursei Fabricius).

Se mai constata: -tulburari digestive: diaree in functie de stadiul modificarilor bursei, coaguli sau strii de sange in fecale;

-tulburari de comportament: reactivitate, abatere;

-horiplumatie;

-inapetenta, dar este prezent apetitul hidric.

Semnele se pot remite circa o saptamana. Mortalitatea inregistreaza un procent de 30% din efectiv.

Fisiere in arhiva (1):

  • Boli Infectioase.doc