Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii

Curs
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 13174
Mărime: 436.04KB (arhivat)
Publicat de: Diana M.
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Cadre didactice din cadrul disciplinei:

- Profesor Doctor Teodor Mot

- Profesor Doctor Morar Doru

- Sef de lucrari Ciulan Valentin

- Sef de lucrari Simiz Florin

- Asistent de lucrari Vaduva Cristina

1. SINCOPA

Reprezinta prabusirea brusca, de scurta durata sau definitiva, a activitatii nervoase, cunostintei, motilitatii,

sensibilitatii si reflectivitatii, ca urmare a opririi cordului si/sau a respiratiei. Aceasta conduce la anoxie

cerebrala grava.

Poate fi mortala sau pasagera (LIPOTIMIE/LESIN)

CLASIFICARE:

Poate fi de 2 feluri: Neurogena sau Cardiogena

a) Neurogena: poate, la randul ei, fi de mai multe feluri:

Vasovagala:

Cel mai frecvent tip de sincopa la om, fiind declansata de stari emotionale intense, anxietate, aglomeratii,

camere supraincalzite/supraaglomerate.

Mecanismele fiziopatologice implicate in declansarea acestui tip de sincopa sunt reprez. de:

○ Scaderea rezistentei arteriale si a rezistentei periferice

○ Reducerea fluxului sangvin la nivel cerebral

○ Cresterea fluxului sanvin in teritoriile vasculare musculo-scheletice si splahnice

Posturala:

Precipitata de efort muscular & apare mai frecvent la animalele ridicate brusc in pozitie bipeda. Se asociaza cu

crizele de isterie, cu starea de hipoglicemie & cu diverse afectiuni caridace.

Reflexa:

Este generata de accese de tuse si de dureri intense. Apare in nevralgii glosofaringiene, vagale, in colica biliara,

in perforatii viscerale, cand are loc excitarea nucleului dorsal vagal motor (care determina bradicardie si

vasodilatatie splahnica)

b) Cardiogena:

Apare, fie prin obstructie a fluxului circulator, fie prin producerea de aritmii. Obstructia mecanica a fluxului

circulator se realizeaza la nivelul:

○ Circulatiei pulmonare, in hipertensiune arteriala, in boli congenitale ale cordului;

○ Caii de umplere a ventriculului stang, in caz de mixom (tumora), tromboza atriala pediculata, stenoza

mitrala

○ Caii de ejectie a ventriculului stang, in caz de cardiomiopatie hipertrofica obstructiva, stenoza aortica

valvulara;

3

Stenoza cardiaca aritmica/electrica: este precipitata de efort, aritmii, datorita scaderii debitului cardiac si al

irigarii cerebrale. Apare in cazul aritmiilor ventriculare lente (< 34-40 contr/min) sau rapide (180-200 contr/min)

Clinic, sincopa evolueaza apoplectic, fulgerator fara sa fie precedata de semne clinice, animalul fiind gasit mort.

In caz de LIPOTIMIE, clinic se va constata: activitate nervoasa depresiva, oprirea cordului si/sau a repiratiei pe o

perioada scurta de timp; apar situatii in care animalul se clatina, prezinta mers vaccilant, cade in decubit,

devine inert, apare cianoza, dupa care isi revine.

DIAGNOSTIC:

Se stabileste pe baza anamnezei, care se bazeaza pe urmatoarele elemente:

○ Pierderea tranzitorie, de scurta durata a cunostintei, insotita de relaxarea musculara;

○ Revenirea rapida a cunostintei;

○ Modificari cutanate si midriaza;

○ Lipsa convulsiilor, cu tonus sfincterian pastrat

○ Stare de slabiciune, somnolenta & tulburari comportamentale reduse dupa revenire;

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: se va face fata de:

○ Coma, care are evolutie lenta;

○ Faza ictala, din atacul generalizat al epilepsiei, care se manifesta prin pierderea cunostintei, caderea in

decubit lateral, cu opistotonus, contractii clonico-tonice, miscari de pendulare, incontinenta urinara &

fecala;

EVOLUTIE: supraacuta; PROGNOSTC: grav;

TRATAMENT:

Se recomanda evitarea intoxicatiilor, respectarea masurilor tehnologice specifice fiecarei specii, acordarea unei

atentii sporite actului operator in general si in special anesteziilor.

Vizeaza 3 obiective majore:

○ Stimularea circul. cerebrale, prin pozitionarea animalului cu capul in jos si pe o parte, pentru a preveni

inghitirea limbii; sau prin adm. de vasodilatatoare (TANAKAN - om; KARSIVAN - vet);

○ Resuscitarea cardio-respiratorie, prin masaj cardiac; oxigenoterapie, prin adm. intracardiaca de

simpaticomimetice (adrenalina);

○ Tratament etiotrop dupa revenirea animalului;

Preview document

Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 1
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 2
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 3
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 4
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 5
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 6
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 7
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 8
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 9
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 10
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 11
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 12
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 13
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 14
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 15
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 16
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 17
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 18
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 19
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 20
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 21
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 22
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 23
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 24
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 25
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 26
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 27
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 28
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 29
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 30
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 31
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 32
Clinica medicală și prelegeri clinice pe specii - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Clinica medicala si prelegeri clinice pe specii.pdf

Alții au mai descărcat și

Jigodia - Boală infecțioasă

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Boli Dermatologice la Animale de Companie

Astenia cutanata Cutaneous asthenia (dermatosparaxis, Ehlers-Danlos syndrome) is a group of syndromes characterized by defects in collagen...

Leziuni Neinflamatorii ale Pulmonului

Leziunile neinflamatorii al pulmonilor I. Tulburari de crestere tisulara 1. Anomaliile de segmentare – sunt cele mai frecvente malformatii...

Tumorile glandei mamare la câini

Tumorile glandei mamare la cîini - locul 2 după tumorile cutanate la specia canină; - la mascul → incidentă redusă → 1%; - locul 1 la femele; -...

Boli virale, rickettsiale și protozoarice ale pielii

PAPILOMATOZA Etiologie Este o boală infecțioasă, sporadico-enzootică, cu evoluție cronică, de tip oncogen, manifestate anatomoclinic prin...

Bursita infecțioasă aviară

1. Introducere Denumită și „boala de Gumboro‟, bursita infecțioasa aviară este o viroză a puilor de găină, caracterizată prin distrugerea...

Manifestările clinice și anatomo-patologice ale zoonozelor la animale și om - Tuberculoză

I.Generalitati Tuberculoza este o boala infectocontagioasa intalnita la om si la numeroase specii de animale (mamifere si pasari) domestice si...

Anemia la purcei

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Ai nevoie de altceva?