Cursuri sisteme de producție animalieră

CRESTEREA CABALINELOR

Importanta economica si sociala: Laptele- 96% din productia mondiala asigura vacile

Carne- 33% asigura bovinele

Piei – 90%

Balegar

Activitatea de reproducere este permanenta

Sistematica zoologica

Increngatura Chordata

Clasa Mammalia

Subclasa Eutheria

Ordinul Ungulata

Subordinul Artyodactyla

Grupa Ruminantia

Familia Bovideae

Subfamilia Bovine

Genuri: Bos – Bos Taurus

Bubalus

Bos taurus Primigenus

Akeratos

Ortoceros

Frontalis

Frontosis

CLASIFICAREA SI DESCRIEREA RASELOR DE TAURINE

I. Dupa locul de formare si tipul morfoproductiv

1. Rase primitive (locale) : Sura de Stepa, Vaca de munte (Mocanita)

In functie de gradul de ameliorare ele pot fi specializate pentru: productia de lapte, rase mixte

Rasele de lapte: Rodie Dobrogeana, Baltata cu Negru Romaneasca

Rasele mixte: Baltata Romaneasca (c-l), Bruna de Maramures (l-c), Pinzgau de Transilvania (c-l-tr).

2. Rasele importate pentru:

A. Productia de lapte: Rasa Friza, Rasa Jersey (unt), Rasele Rosii (Rosie Daneza, Estoniana, bruna-Letona, Angler)

B. Productia de carne: Rasa Charolaise, Rasa Hereford, Rasa Aberdeen Angus, Rasa Santa Gertruda

3. Rase miste: Rasa Simmenthal (c-l), Shwyz (l-c), Pinzgau (c-l-tr).

RASELE LOCALE

1. Rasa SURA DE STEPA

Varietatea Moldoveana, Dobrogeana (280-300kg, talia 1.20-1.25m), Ialomitana/Bucsana, Transilvaneana (380-450kg, 1.40-1.45m), s-a crescut pt carne, lapte, tractiune.

Cap mare, profil drept, frunte ingusta, coarne in forma de lira, gat lung si subtire, greban ascutit, spinarea si salele lungi, orizontale, cu musculatura putin dezvoltata, crupa lunga, larga la solduri dar ingusta la ischii, abdomenul putin dezvoltat, ugerul nu se preteaza mulsului mecanic (mameloane prea lungi si prea groase).

Defecte de aplomb- laba de urs, prod de lapte 1500kg/2000kg, procent de grasime de 4-4.5%, randamentul la sacrificare 45%.

Rasa prezinta importanta nu atat prin aptitudinile productive cat a participt ca forma materna la formarea unor rase locale ameliorate.

2. Vaca de Munte

Talia 1.15m, G.C.- 250-280kg, culoarea neagra, productia de lapte importanta deoarece a participat ca forma materna la formarea rasei Pinzgau de Transilvania si Bruna de Maramures

RASELE IMPORTATE PENTRU PRODUCTIA DE LAPTE

1. Rasa Friza

Are mai multe denumiri in functie de tara in care se creste, au origine Olandeza, cea mai importanta rasa de lapte si cea mai raspandita, exista 2 tipuri:

a). Tip European- mai dezvoltat

b). Tip American

Exista 2 varietati de culoare:

a). Baltata alb-negru- pentru productia de lapte- mai raspandita

b). Baltata alb-rosu – pentru productia de carne

Capul fin, uscativ, pielea din regiunea obrajilor formeaza cute/pliuri, profilul capului drept, gat lung si subtire cu salba dezvoltata, regiunile situate pe linia superioasa a trunchilui sunt lungi si orizontale.

Crupa este lunga si de forma patrata, orizontala si larga la ischii, formatul lateral corporal este trapezoidal, cu baza mare orientata posterios, ugerul este dezvoltat , are forma patrata/globuloasa, mameloanele au forma cilindrica si conica, se preteaza mulsului mecanic, abdomen dezvoltat sub forma de butoi, talia 1,32-1,35m, G.C. 550-600kg, cantitatea de lapte/lactatie normala 6500-7000 kg, procent de G 3,7-3,8%. Este o rasa precoce, realizeaza prima fatare la varsta de 25-26 luni iar productia de lapte la lactatia I reprezinta 70-74% din productia lactatiei maxime care aste a treia, realizeaza 1 L lapte cu un consum de 0.8 unitati nutritive, tineretul mascul se preteaza sistemului de ingrasare intensiv de tip BABY-BEEF realizand sporuri medii de 1000g cu un consum de 4-5 unitati nutritive, a participat la formarea unor rase in diferite tari pentru productia de lapte

2. Rasa Jersey

S-a format in insula Jersey, talia 1.20m, G.C. 450kg, culoarea capriorie, capul mai fin, mai mic, profil usor concav, productia de lapte 4000-4500kg, procent de G 6-7% (rasa de unt)

3. Rasa Rosie Daneza

Culoarea rosie, are 2 tipuri:

a). Tipul mai mic, G.C. 550 kg, talia 1.30m

b). Tipul mai mare, G.C. 650 kg, talia 1.35m

Productia de lapte 6500kg, procent de G 3.8%.

RASELE DE CARNE

Insusiri comune

Capul mic, scurt si larg in regiunea fruntii, productia piloasa in regiunea fruntii este abundenta. Par ondulat/cret, musculatura de pe linia superioasa a trunchiului este dubla, coapsa, fesa si gamba foarte musculoase cu aspect convex purtand denumirea de fese de porc, osatura subtire dar compacta, rezistenta, format corporal lateral, dreptunghiular, ugerul este putin dezvoltat, productia de lapte este f mica, abia asigura necesarul de hrana vitelului.

In perioada de alaptare: tip morfologic- brevimorf, fiziologic- digestiv, temperament limfatic, randamentul la sacrificare 60-66%.

1. Rasa Charolaise

De culoare alb-murdar, r hipermetrica, talia 1.40-1.45m, G.C. la femele-750kg in medie, masculi-1000kg. Viteii se preteaza sistemului de ingrasare intensiv realizand sporuri medii de 1800g cu un consum de 4 U.N.

2. Rasa Hereford

Talia 1,38m, G.C femele-700kg, masculi-900kg. Tineretul femel ingrasat intensiv realizeaza sporuri de 1500kg iar greutatea optima la sacrificare este de 400kg. culoarea este visinie neuniforma, predomina pigmentul visiniu si rasa prezinta un desen de culoare alba care porneste din reginuea grebanului, creste progresiv catre cap, capul de culoarea alba, salba, partea ventrala a abdomenului, extremitatile membrelor si vf cozii. Este o rasa pretentioasa la conditiile de hranire si ingrijire.