Medicină legală

LEUCOZELE – sunt viroze tumorale sistemice caracterizate prin blocarea diferentierii celulelor in liniile hematopoetice de baza, producandu-se inmultirea permanenta a celulelor, expedierea lor in torentul circulator si acumularea lor in organe.

LEUCOZA LIMFOIDA

Patogeneza se deruleaza intr-o stadializare morfo-clinica propusa de Stann (1888) si anume:

- I – este afectat un singur limfonod;

- II – sunt afectate mai multe limfonoduri din aceeasi regiune corporala;

- III – sunt afectate toate limfonodurile;

- IV – pe langa limfonoduri mai sunt afectate si ficatul si splina;

- V – sunt afectate si alte organe.

Intr-o clasificare morfologica clasica, leucoza limfoida este descrisa sub urmatoarele forme:

1. Leucoza limfoida multicentrica (limfom malign) – este cea mai frecventa (83 % din leucoze), fiind afectate limfonodurile, care cresc in volum de pana la 10 ori. Mai sunt afectate ficatul, splina, maduva osoasa, intestinul, rinichiul si cordul;

2. Leucoza limfoida digestiva (alimentara) – apare in 45 % din cazurile de leucoza si sunt afectate intestinele si limfonodurile mezenterice;

3. Leucoza limfoida timica (mediastinala) – afecteaza timusul, dar este mai rara;

4. Leucoza limfoida extranodala (limfomul T cutanat).

SARCOMUL LUI STICKER SAU TUMORA VENERIANA TRANSMISIBILA A CAINELUI

Patogeneza – virusul se transmite prin populatie, prin intermediul microleziunilor genitale si se localizeaza in submucoasa cailor genitale unde produce hiperplazia fibroblastelor.

Macroscopic – la masculi, pe bulbii erectili se observa tumori cu aspect conopidiform sau sub forma de creasta de cocos, dar metastazele interne sunt rare. La femele, se observa noduli mici de culoare roz pe mucoasa vaginala; uneori acesti noduli conflueaza, rezultand un aspect conopidiform.

Histologic – se observa aspectul specific sarcomului (numeroase vase de vascularizatie).

PAPILOMATOZA – agentul etiologic este Papilloma virus, cu localizare bucala si cutanata.

Forma bucala – se caracterizeaza prin aparitia unor tumori sesile (cu baza larga !!!) in jurul buzelor si pe mucoasa bucala.

Histologic – tumora se dovedeste a fi un papilom predominant acantozic, intens vascularizat, mai ales in cazul tumorilor din zona muco-cutanata.

Forma cutanata – este rara si se manifesta prin tumori cenusii, pediculate, pe fata, gat si membre, care regreseaza spontan dupa 2-3 luni.

Diagnostic – un criteriu de diagnostic este varsta tanara la care apare boala.

JIGODIA (BOALA LUI CARRE) – agentul etiologic este Canin Distemper Virus.

Patogeneza – calea de infectie – aerosoli. Virusul se localizeaza in macrofagele din amigdale si bronhii unde are loc prima replicare, apoi este vehiculat de limfocitele si macrofagele circulante in tot organismul, avand un tropism accentuat pentru SNC, pentru diversele epitelii (respirator), astfel incat in functie de tropismul agentului etiologic, dar si de statusul imunitar al gazdei, jigodia are 5 forme:

1. Forma respiratorie

Macroscopic – se observa rinita si laringotraheita, initial catarala, apoi purulenta si bronhopneumonie catarala purulenta, caracterizata prin culoarea maronie a suprafetei pulmonului si a lichidului care se scurge pe suprafata de sectiune.

Histologic – se observa leziuni pur virale si leziuni bacteriene asociate. Se constata aparitia unor incluzii virale localizate atat intranuclear cat si intracitoplasmatic. La aceste leziuni virale se adauga si leziunile bronhopneumoniei cataral purulente produse de Bordetella bronchiseptica.

2. Forma digestiva – apare sub varsta de 2 luni si se manifesta clinic prin diaree care are la baza o gastroenterita catarala nespecifica.

3. Forma cutanata – se manifesta printr-o dermatita jigodioasa sau prin hipercheratoza localizata.

Dermatita jigodioasa este de fapt o dermatita eritematoasa si apoi o dermatita veziculo-pustuloasa, localizata in regiunile cu piele fina.

Hipercheratoza prezinta 2 localizari:

- la nivelul cuzinetilor plantari si spatiilor interdigitale (boala calcaiului tare);

- la nivelul pielii botului si buzelor (boala botului de somn).

Histologic - se observa incluzii virale in epiderm.

4. Forma oculara – este foarte frecventa si usor de diagnosticat morfo-clinic. Caracteristica este conjunctivita bilaterala, initial seroasa, apoi purulenta.

5. Forma nervoasa – apar modificari specifice la nivel histologic, modificari care completeaza meningoencefalomielita limfohistiocitara.