Extras din curs
DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL DE STUDIU AL MICROBIOLOGIEI
Microbiologia - ansamblul de discipline, care se ocupă cu studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber, vizibile doar la microscop (ciuperci microscopice, alge, bacterii, virusuri, protozoare)
Microbiologie (micro = mic; bios = viaţă)
Prin amploarea pe care a luat-o studiul acestora, s-au conturat astăzi adevărate ramuri sau ştiinţe distinctive:
- bacteriologia,
- virusologia,
- micologia.
În cadrul microbiologiei s-au dezvoltat apoi diverse subramuri:
- microbiologia medicală,
- microbiologia industrială,
- microbiologia alimentară,
- microbiologia agricolă,
- microbiologia marină etc.
Cunostinţele de microbiologie ajută la:
stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infecţioase ;
alegerea tratamentului antiinfecţios profilactic sau curativ, cel mai adecvat;
- cunoasterea metodelor de profilaxie a bolilor infecţioase.
Microbiologia medicală:
morfologia agenţilor microbieni infecţioşi
relaţia cu organismul uman şi animal
patogenia
rezistenţa antiinfecţioasă
diagnosticul etiologic al bolilor infecţioase
bazele terapiei antiinfecţioase
bazele profilaxiei antiinfecţioase
Microorganismele:
cele mai vechi, numeroase si diversificate forme de viaţă pe pământ;
se află în mediul înconjurător;
au rol în descompunerea materiei organice si menţin fertilitatea solului;
majoritatea sunt utile si numai o parte sunt implicate,în diferite grade, în patologie.
Microorganismele – rol important pe planetă – nu
ar exista viaţă fără ele
Microbiologia medicală:
morfologia agenţilor microbieni infecţioşi
relaţia cu organismul uman
patogenia
rezistenţa antiinfecţioasă
diagnosticul etiologic al bolilor infecţioase
bazele terapiei antiinfecţioase
bazele profilaxiei antiinfecţioase
Evoluţia microbiologiei
Microbiologia a avansat continuu, de la nivelul unei stiinţe relativ simple la un nivel care a determinat însemnate progrese în prevenirea, diagnosticul si tratamentul bolilor.
Existenţa lor a fost banuită încă din antichitate, cand se conturează conceptul de contagiozitate
TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55 î.e.n.) - poetul materialist al Romei
- explică pesta prin “germenii bolii si ai morţii” si nu prin “mânia zeilor”
HIPPOCRATE (460-377 î.Ch.) - teoria miasmelor (aer otrăvit)
HIERONIMUS FRACASTOR (1478 – 1553) - medic, astronom, poet italian
– susţine teoria contagiunii în epidemii de ciumă, variolă, sifilis - crede în existenţa unor germeni vii care se înmulţesc (1546)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Microbiologie
- Cursul 10 Bacteriologie.ppt
- Cursul 1bacteriologie.ppt
- Cursul 2 MORFOLOGIE BACTERIANe.ppt
- Cursul 2 - MORFOLOGIE BACTERIANe.ppt
- Cursul 4 - peretele celulei bacteriene.ppt
- Cursul 5bacteriologie.ppt
- Cursul 6 Bacteriologie.ppt
- Cursul 7 Bacteriologie.ppt
- Cursul 9 Bacteriologie.ppt
- POZE CURS 6.doc