Morfologia Leziunilor cu Etiologie Traumatica

Imagine preview
(6/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Morfologia Leziunilor cu Etiologie Traumatica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Profesor: Ciubotaru Emilia

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Medicina Veterinara

Extras din document

1. MORFOLOGIA LEZIUNILOR CU ETIOLOGIE TRAUMATICĂ

Generalităţi

Leziunile de tip traumatic sunt cele care rezultă în urma acţiunii unor agenţi fizici mecanici. Agenţii mecanici sunt reprezentaţi de totalitatea factorilor din mediul extern care au capacitatea de a produce leziuni prin lovire, compresiune, smulgere, tăiere, perforare etc. Aceştia la rândul lor pot fi obiecte în mişcare sau obiecte statice cu care corpul animal vine în contact în mod direct. Leziunile macroscopice sau microscopice produse de agenţii mecanici pe arii mai largi sau mai restrânse poartă denumirea de traumatisme.

În funcţie de tipul de leziune produsă în urma impactului cu organismul animal agenţii mecanici se împart în:

- agenţi contondenţi, aceştia generând leziuni de profunzime fără a determina distrugerea pielii (pardoseală lovită în cădere, vehicule în mişcare); în aceste situaţii se produc leziuni traumatice închise;

- agenţi vulneranţi, acţiunea acestora având ca rezultat producere de zone de întrerupere a pielii sau leziuni traumatice deschise; aceste leziuni poartă denumirea de plăgi (plagă prin tăiere, înţepare, sfâşiere, împuşcare etc.); de asemenea agenţii vulneranţi pot fi reprezentaţi de obiecte tăioase, cu vârf ascuţit sau cu tăiş sau arme de foc.

Leziunile traumatice primare sunt clasificate în funcţie de aspectele lor macroscopice. Leziunile traumatice închise sunt reprezentate de echimoză, vibice, sufuziune şi hematom. Leziunile traumatice deschise interesează de cele mai multe ori pielea şi ţesutul conjunctiv subcutanat dar şi alte tipuri de ţesuturi şi sunt reprezentate de excoriaţie, plagă şi fractură.

Leziunile traumatice închise

Echimoza este un tip morfologic de hemoragie în ţesuturi şi organe, ce apare mai frecvent în grosimea pielii, în ţesutul conjunctiv subcutanat sau în ţesutul adipos. Producerea echimozelor este consecutivă ruperii unor vase de calibru mic, fără a se observa discontinuitatea pielii. Mecanismul de producere poate fi prin compresiune sau prin lovire directă sau indirectă. Echimoze izolate sau unice se interpretează ca leziuni consecutive unei violenţe uşoare. Când numărul acestora este foarte mare, ele explică moartea prin şoc traumatic. Trebuie remarcat faptul că localizarea unei echimoze poate elucida uneori cauza morţii unui animal.

aspectele macroscopice ale echimozelor variază şi sunt în strânsă legătură cu timpul scurs de la agresiune:

- în primele ore de la traumatism echimozele au culoare roşie-negricioasă sau roşie-vineţie; această culoare se poate menţine pentru 2-3 zile;

- ca urmare a degradării continue a hemoglobinei, echimoza va apărea succesiv colorată în cafeniu (datorită hemosiderinei), în nuanţe combinate de galben-brun şi verzui (bilirubină şi biliverdină); aceste nuanţe pot să se menţină 3-7 zile;

- resorbţia totală se realizează în 10-20 zile de la producere, rareori ţesutul menţinând culoarea cafenie datorită persistenţei locale a hemosiderinei.

Vibicele sunt hemoragii cu un grad mai mare de specificitate comparativ cu echimozele. Prezenţa lor poate fi asociată cu intervenţia umană şi folosirea unor obiecte contondente de tipul biciului, cravaşei, bâtei, curelei, sârmei etc. Aspectul liniar este caracteristic pentru acest tip de leziune.

Sufuziunile sunt hemoragii care ocupă suprafeţe întinse, iar identificarea lor atestă lovirea de obiecte în mişcare rapidă, cu masă şi volum mare. Cele mai multe din accidentele rutiere sau cele produse de alte vehicule generează apariţia unor leziuni cu extindere mare, mortale, cu toate că pielea nu prezintă zone de discontinuitate.

Hematomul este o hemoragie caracterizată printr-o acumulare circumscrisă de sânge, la suprafaţa sau în grosimea unor organe. Prezenţa hematoamelor crează suspiciuni referitoare la ruperea unor vase de calibru mai mare decât capilarele ca urmare a lovirii puternice de/cu corpuri dure.

Examinarea hematoamelor poate să ofere informaţii despre momentul aproximativ al producerii acestora. În primele 2 zile de la producerea hemoragiei sângele este necoagulat sau parţial coagulat, de culoare roşie-negricioasă. La 3-4 zile coagulul este complet format. La 5-6 zile posthemoragie, culoarea masei sanguine virează spre gălbui datorită afluxului masiv de leucocite. La 10-20 zile hematomul se află în plin proces de resorbţie, iar la 18-20 zile datorită cantităţii mari de hemosiderină în masa hematomului apar zone de culoare cărămizie.

Leziunile traumatice deschise

Excoriaţia sau zgârietura este o leziune a pielii reprezentată de detaşarea superficială. Atunci când distrugerea se rezumă la detaşarea câtorva straturi de celule, excoriaţia este acoperită de un lichid transparent, uşor gălbui, care prin deshidratare formează o crustă de aceeaşi culoare (limforagie). Când leziunea este mai profundă, cu deschiderea vaselor de sânge, se produce hemoragia, iar crusta formată are culoare brun-roşiatică.

Fisiere in arhiva (1):

  • Morfologia Leziunilor cu Etiologie Traumatica.doc