Noțiuni de Oncologie Generală

Oncologia este ştiinţa şi specialitatea medicală în care se studiază etiopatogenia, epidemiologia, morfo- şi histopatologia, clinica şi terapeutica bolilor neoplazice.

Neoplasmele, tumorile sau cancerele sunt neoformaţii tisulare care iau naştere printr-o proliferare celulară ce se sustrage mecanismelor homeostazice ale multiplicării normale, conferindu-le treptat o independenţă biologică faţă de substratul în care se dezvoltă. Spre deosebire de proliferările inflamatorii, regenrative sau cicatriceale, care au caracter reactiv şi se integrează în mecanismele homeostazice implicate în morfogeneza, apărarea şi adaptarea ţesuturilor, proliferarea tumorală este primitivă, anarhică, nelimitată şi nocivă.

Clasificarea şi nomenclatura tumorilor

La clasificarea tumorilor se are în vedere, în principal, comportamentul biopatologic şi originea histologică a acestora.

După comportamentul biopatologic, tumorile se împart în benigne şi maligne.

Tumorile benigne sau de “bună natură” se caracterizează printr-o creştere lentă, net delimitată de ţesuturile în care se dezvoltă şi recidivează excepţional de rar. Din punct de vedere structural sunt formate din celule bine diferenţiate şi cu un coeficient mitotic scăzut.

Tumorile maligne, denumite şi “cancere” se caracterizează prin creştere rapidă şi infiltrativă, cu invazie loco-regională şi la distanţă prin metastazare (tabelul 1).

Tabelul 1.

Principalele caracteristici ale tumorilor

(după Robbins, 1974)

Caracteristicile Benigne Maligne

- creştere -lentă, progresivă, se pot stabiliza, pot regresa; - variabilă, în general rapidă

Comportament local: - extensie - dislocantă, fără distrucţii - invazie, distructivă

- delimitare - circumscrisă, incapsulată - infiltrativă, fără incapsulare

- recidive - excepţionale - obişnuite

- diseminare - inexistentă - metastazare

Comportament general: - efect asupra organismului - fără efect, cu excepţia complicaţiilor (compresiuni, ocluzii etc.) - toxic, spoliere, frecvent evoluţie letală

Structura histologică: - bine diferenţiată; celule mature foarte asemănătoare structurii ţesuturilor de origine - puţin diferenţiate, celulele în diferite stadii evolutive

- reproduc parţial şi anormal structura ţesutului de origine

Multiplicarea (mitoza) - coeficient mitotic scăzut - coeficient mitotic crescut, anarhic;

- celule fiice cu aspect normal celule anormale, atipice

După comportamentul histologic, respectiv după histogeneză, tumorile se clasifică în următoarele categorii:

1. Tumorile mezenchimale sunt caracterizate printr-o structură celulară asemănătoare cu cea a celulelor adulte mezenchimale, putându-li-se uşor identifica originea. Denumirea lor se dă prin adăugarea sufixului – “om” în cazul celor benigne, şi a cuvântului “sarcom” în cazul celor maligne, la numele ţesutului din care s-au format (tabelul 2).

2. Tumorile epiteliale, după tipul şi provenienţa epiteliului, se clasifică astfel:

- adenoame – tumori benigne ale epiteliilor secretante glandulare;

- polipi şi papiloame – tumori benigne cu structura variată, dezvoltate pe suprafeţe tapetate de epitelii cubo-cilindrice, pavimentoase şi tranziţionale.

- carcinoame (adenocarcinoame, carcinoame pavimentoase, tranziţionale, carcinoame nediferenţiate formele maligne. În unele situaţii la denumirea de carcinom se asociază şi cea a ţesutului sau organului implicat (carcinom tiroidian, cariocarcinom). (tabelul 1.2.). Denumirea este dependentă de particularităţile morfostructurale şi funcţionale ale celulelor, astfel: după dimensiune – carcinoame cu celule mici şi cu celule gigante; după formă – cu celule în bob de ovăz; după proprietăţile funcţionale – carcinoame secretante, după histo-arhitectura parenchimului – carcinoame trabeculare, foliculare, acinoase, medulare; după gradul de diferenţiere – carcinoame diferenţiate şi nediferenţiate; după gradul de invazie – carcinoame intraepiteliale şi microinvazive; după structura stromei – carcinoame sciroase, limfoepitelioame etc.

3. Tumorile de origine neuroblastică grupează tumorile nevrogliei (glioame), ependimului (ependimoane), plexurile coroide şi meningiene (meningioame), ganglionilor (simpatoame şi ganglioneuroame), chemoreceptorilor vasculari (chemodectioame), tecilor nervilor periferici (neurilemoane, neurofibroame) şi ale ţesutului melanic (nevi, melanoame maligne). Tot în această categorie sunt incluse tumorile celulare ce secretă amine cu efecte vasoactive şi hormonale, respectiv ale sistemului “APUD” (Amine Precursors Uptdake and Decarboxylation)(Pearse, 1966). Aceste tumori sunt responsabile de numeroase tulburări clinice datorate producerii de hormoni ectopici.

4. Tumorile embrionare (disembrioplaziile) au denumirea de blastoame (nefroblastom). Termenul de blastom este atribuit şi tumorilor cu celule nediferenţiate, mai ales ale sistemului nervos. Dintre disembrioplazii, teratocarcinoamele şi teratoamele ocupă un loc important.

5. Tumorile mixte se caracterizează prin prezenţa mai multor tipuri de celule în acelaşi focar tumoral. După predominanţa celulelor pot fi grupate în: tumori mixte epiteliale (adeno-acantocarcinoamele), mezenchimale (mio-fibroame, fibro-lipoame, osteocondroame etc.) şi tumori mixte epiteliale şi mezenchimale (adeno-sarcoame, carcino-sarcoame).

Tabelul 2.

Clasificarea tumorilor după histogeneză

(după “WHO International Classification of Tumors of Domestic animals”)

I. TUMORI ALE ŢESUTURILOR EPITELIALE

A. Tumori epiteliale cu histogeneză care poate fi recunoscută

Benigne: Maligne:

a. ale epiteliului de acoperire - papilomul

- fibropapilomul

- bazaliomul a - carcinomul epiteliului pavimentos

- carcinomul epiteliului cilindric

- carcinomul celulelor de trecere (căilor urinare)

b. ale epiteliului glandular - adenomul

- cistadenomul b - adenocarcinomul

B. Tumori epiteliale maligne la care nu se poate recunoaşte histogeneza

- carcinomul medular solid (carcinoma solidum medullare)

- carcinomul solid simplu (carcinoma solidum simplex)

- carcinomul scirros (carcinoma scirrhosum)

C. Tumori epiteliale tipice pentru anumite organe

- carcinomul hepatic (întâlnit la câine, incriminat în etiologia ascitei)

- feocromocitomul medulosuprarenalei (la câine)

- seminomul (tumora testiculară)

- tumora celulelor Sertoli

- tumora celulelor Leydig (la câine)

- tumori ovariene (la căţea şi iapă)

- tricoepiteliomul (la câine şi cal)

- adamantiomul (tumora dentinei la cal)

II. TUMORI ALE ŢESUTULUI PIGMENTAR

Benigne: - melanomul

Maligne: - melanosarcomul

III. TUMORI DE ORIGINE MEZENCHIMALĂ

A. Tumori ale ţesutului conjunctiv

Benigne: Maligne:

- fibromul dur - sarcomul

- fibromul moale - fibrosarcomul

- mixomul - hemangiopericitomul (tumoră vasculară formată din pericite)

- lipomul - miosarcomul

- liposarcomul