Patologie felină

I. Leucemia (leucoza) felina:

Boala infectocontagioasa cu etiologie virala, capabila sa determine diverse afectiuni neoplazice, imunosupresie si o larga varietate de boli asociate si sindroame paraneoplazice cum ar fi: anemie, cahexie, afectare hepato-renala ,respiratorie si a functiei de reproductie.

Etiologie: este produsa de virusul leucemogen felin (FeLV–Feline leukemia virus), a fost descoperit in anul 1964. Acesta este un oncornavirus (familia Retroviridae), inrudit cu Feline sarcoma virus (FSV) si Feline immunodeficiency virus (FIV) dar si cu virusul leucemiei limfocitare T umane, dar netransmisibil la om. Este agentul etiologic a mai multor afectiuni neoplazice (leucemia si limfomul felin) fiind inrudit si asemanator morfo-structural cu sarcoma virus. FeLV este un retro- virus cu o capsida sferica, cu diametrul de 100 / 110 nm si un core (miez) de ARN,care contine o oncogena integrala C-myc. Nucleocapsida este formata din patru glico-proteine: p10, p12, p15, p27. Proteina P27 este markerul de grup utilizata in diagnosticul bolii prin testul ELISA si imunofluorescenta, ea fiind prezenta atit in celulele infectate, cit si in fluidele corporale: serul sangvin, lacrimi, saliva. Proteina P15 este un ligand transmembranar, are o greutate moleculara de 70 kD, cu proprietati imunosupresive, deoarece epitopii (receptorii) inductori de Ac. sunt situati pe fata externa a anvelopei glicoproteice. Proteina P10 este transmembranala , fiind cea care diferentiaza practic subgrupele A,B,C. Glicoproteinele anvelopei virale au mici diferente structurale, ceea ce permite diferentierea a trei grupe de virus A, B si C, corespunzand la:

• Subtipul FeLV4 sau Subgrupul A este agentul etiologic al tuturor infectiilor naturale, foarte patogen si cu transmisibilitate foarte mare (extrem de contagios), datorita viremiei intense;

• Subtipul FeLVbT sau Subgrupul B se regaseste in proportie de maximum 50% din cazuri,

• Subtipul FeLVc sau Subtipul de tip C in doar 1% din infectiile cu FeLV, ele fiind conditionat patogene, singure nedeterminind boala, ci doar in prezenta subgrupului A.

Epidemiologie:

Virusul afecteaza in special pisicile comunitare din marile aglomerari urbane ,foarte rar la sate, precum si:

• Pisicile neimunizate;

• Pisicile care sunt purtatoare si viremice;

• Doar un grup mic sunt imune, nu exprima simptome clinice dar sunt infectante pentru celelalte categorii;

FeLV este strict parazit la feline,nu afecteaza omul dau alte specii .Contaminarea necesita un contact direct umed, respectiv prin intermediul: salivei (lins sau muscatura), secretii nazala, lacrimi, urina, fecale, lapte si transplacentar sau indirect prin vesela comuna mai multor pisici. Hemotransfuzia este o alta cale directa posibila dar putin intalnita. Se transmite foarte rar prin vectori (purice, capuse). Rezistenta virusului este scazuta fiind fragil, nu supravietuieste in mediul exterior organismului mai mult de 24 / 48h (in mediul lichid la temperatura camerei) ,este sensibil la uscaciune, detergenti si dezinfectante uzuale, inclusiv inalbitorii il distrug rapid

Evolutia clinica:

Perioada de incubatie este lunga, intervalul intre infectare si manifestarea simptomelor clinince poate fi de pana la doi ani. Feline Leukemia Virus poate ramane dormand initial in maduva osoasa hematopoetica, unde se replica initial, apoi in organele limfoide periferice, pentru ca in final in faza de viremie sa se multiplice in epiteliul tractului digestiv, respirator, urinar, al glandelor salivare, determinand o viremie intensa.

Forma acuta de leucemie este manifestata de feline neimunizate care intra in contact direct cu animale purtatoare ,viremice ,in faza asiptomatica de boala, produsa de FeLV-tip A. Manifestarile anatomoclinice sunt diferite in functie de tipul de virus si statusul imun al animalului bolnav:

1. forma cu afectare hematopoetica manifestata prin malignizarea :

- leucemie acuta limfoblastica asociata cu anemie si granulocitopenie, trombocitopenie, fagocitoza si chemotaxie granulocitara reduse.

- leucemie acuta eritroida (cu prezenta virus tip C), forma rara, determinata de afectarea doar a celulelor stem ale liniei eritrocitare.

- panmieloftizia se caracterizeaza prin afectarea intregii linii hematopoetice, exprimata prin anemie aplastica si hemolitica asociata cu icter, scaderea hematocritului, leucopenie si trombocitopenie.

2. forma de limfom malign – cu predilectie mediastinal, dar si cu localizare digestiva, hepatica, renala, nazala sau chiar cutanata

3. forma sarcomatoasa – consecutiva vaccinarilor cu virus atenuat; pot aparea accidente postvaccinale sub forma unor fibrosarcoame. Fibrosarcomul felin se pare ca este determinat de o varianta mutanta a FeLV.

Tumorile mezenchimale fibrosarcomatoase sunt multicentrice, policlonale, invadante si metastazante rapid. Simptomatologia clinica tumorala specifica se asociaza cu efectele unor infectii microbiene secundare oportuniste la nivelul aparatelor digestiv, respirator, urinar, precum si cu micropoliadenopatie in limfom.

Diagnosticul se bazeaza pe coroborarea

• datelor epidemiologice (specie-felne, varsta-animale tinere, origine-comunitare nou intrate in efectiv, stare imunologica-nevaccinate sau imunosupresate).

• examenul clinic evidentiaza simptomatologia aferenta:anemie, slabire pana la cahexie, adinamie, icter, poliadenopatie, etc.

• examenul paraclinic:

o ecografic se remarca frecvent hepato si splenomegalie, adenopatie mezenterica uneori.

o hematologic este de obicei de certitudine, pune in evidenta limfoblastii in forma de leucemie acuta limfoblastica, scaderea hematocritului, anemia,granulocitopenia.

o medulograma confirma panmieloftizia tumorala cu etiologie virala.

o adenograma evidentiaza multitudinea limfoblastilor.

o serologic ,are rolul de a confirma prezenta virusului leucemiei feline prin :-dozarea titrului de anticorpi antiFeLV, prin ELISA din sangele periferic.

• verificarea prezentei virusului prin testul de imunofluorescenta din lacrimi sau saliva, dar are o revelanta redusa.

Imunitatea maternala nu interfereaza cu testele de diagnostic,nici vaccinarea anterioara ,deoarece testele pun in evidenta antigenul viral si nu anticorpii antivirus. Testele de diagnostic se repeta la 21 de zile.