Stomatite

Def. Inflamatii de la nivelul gurii, interesand mucoasa mai rar tesuturile moi subiacente.

Stomatitele apar in general localizate, indicandu-se prin denumirea specifica zonei afectate: gingivita, palatinita, gnatita , orofaringita, glosita.

EtioPatogeneza.

1) Cauze predispozante: carentiale(boli de nutritie), boli cronice si diferite oraganopatii indeosebi gastroenteritele si nefritele cronice. Aceste cauze actioneaza prin diminuarea reactivitatii cavitatii bucale fata de diferite solicitari instalandu-se perturbari trofice si circulatorii, ceea ce reprezinta fondul pe care se dezvolta procesul inflamator.

2) Factori ocazionali: - actiunea mecanica exercitata de corpi staini inplantati in mucoasa, alimente dure, taierea coltilor la purcei, ralotajul? dentar, neregularitati de tocire si alte afectiuni dentare; - actiunea unor s chimice: caustice si/sau iritante, dar si de compusi chimici iritanti eliminati din organism pe la acest nivel (NH3, hidrargirism-Hg, Saturnism-Pb); - reactii de ordin alergic (anazarca, fotodermatoza)

3) Cauze determinante: - virusuri ai febrei aftoase; - febra catarala maligna; - pesta bovina; - diareea virotica<->boala mucoaselor; - virusul exantemului veziculos si a bolii veziculare a porcului; - virusul ectimei contagioase; - virusul stomatitei veziculoase contagioase a bovinelor, a suinelor, a cabalinelor; - virusul difterovariolei aviare; - virusul variolei; - streptococi, stafilococi, bacilul TBC, actino-bacili, miceti (Candida<mai frecvent la purceii sugari/intarcari precoce mai ales daca intervine terapia orala cu antibiotice contra Salmonelozei>, Fusarium, Strachybothrys); - paraziti (Trichomonas).

Simptomalologie.

Difera in functie de intinderea inflamatiei, in suprafata si in profunzime. Simptomatologia generala se individualizeaza doar in stomatitele secundare urmatoarelor boli: hepatice, renale, endocrine, de origine hematopoetice. Dpdv functional stomatitele se caracterizeasa clinic prin disfagie bucala evidentiata prin pseudotrismus, prehensiune cu dinti lungi, miscari superficiale ale mandibulei, jena in masticatie, salivatie, facies ingrijorat, scaparea alimentelor din gura in timpul masticatiei/deglutitiei.

Local se observa mai multe tipuri de stomatite:

1. STOMATITA CATARALA. Mucoasele de pe zona inflamata (mai ales gingii/marginea limbii) sunt inrosite, calde si uscate. Intre molar si bucce se formeaza magazii de alimente; salivatie cu saliva spumoasa. La cal, tumefactia mucoasei palatine(palatinita) care ajunge pana la nivelul tablei dentare(polurar "zambre"); se considera normal la tineret in timpul schimbarii dintilor si la animalele batrane la care se produce tocirea.

2. STOMATITELE VEZICULOASE.(aftoase). De regula simptomatologia bucala este dublata de maniestari generale la nivelul pielii/altor organe pt ca eruptiile bucale sunt de ordin simptomatic (febra aftoasa, stomatita veziculoasa). Mai exista somatite veziculoase simple/sporadice, cu incidenta mare la purceii carentati si la iepurii din rasele specializate. Veziculele au diferite dimensiuni de la bob de mazare, contin un exudat clar, incolor sau usor galbui si apar grupate in anumite zone ale mucoasei (la bovine->burelet incisiv si mucoasa labiala; purcei-> marginea limbii, mucoasa de pe bucce; iepuri-> buze si limba), sialoree prelungita si "zgomot de sarut". La purceii sugari veziculele se danteleaza, vf limbii apare ca o potcoava si acest aspect este normal.

3. STOMATITELE PSEUDOAFTOASe(papulo-ulceroase,ulcero-erozive).Apar datorita consumului de radacinoase alterate, nutreturi mucegaite/iritante (trifoiul este iritant inainte de inflorire). Apare disfagia bucala si eroziuni papuloase, foarte rar veziuculoase, urmate de ulcere. Evolueaza benign cu epitelizarea suprafetelor ulceroase. la cateva zile.

C2

4. STOMATITELE PSEUDOMEMBRANOASE. Mai frecvent la sugari si la tineretul cu hipovitaminoza A si B, la cei cu carente proteice, anemie si hipotripsie. Incidenta maxima se inregistreaza la purcei, tineret mai ales primavare cand are caracter enzootic si apoi purcei sugari, miei, vitei, manji, iepurasi. In cazul acestor stomatite exista 3 entitati morbide definitorii:

a. stomatita crupala a sugarilor. Debuteaza cu sialoree, congesti si tumefactia mucoasei bucale, dupa 1-2 zile apar false membrane cenusii-galbui/alburii, consistenta redusa cazeoase, localizate indeosebi pe mucoasa gingivala, linguala si la comisuri. Sub pseudomembrane se descopera mucoasa denudata, intesns congestionat, sangeranda. Sialoreea se agraveaza in zilele urmatoare, pseudotrismus, miros fetid al gurii, agravarea starii generale.

b. stomatita difteroida. Necroza epiteliului bucal, urmata de formarea deasupra sonelor gangrenate a unor membrane preudodifteroide cu aspect galbui, adesea aspect proliferatv. Simptomatologia functionala(sialoreea, pseudotrismusul, disfagia) cat si acea generala sunt mai grave.

c. stomatita micotica. Produsa de Candida albicans apare la pucei si la tineretul aviar in urma medicatiei aintiinfectioase abuzive. Se constata depozite necrotice bogate in levuri?, stralucitoare albe-galbui, popular "margaritarelul gurii". Dupa indepartarea lor se evidentieaza mucoasa congestionata, leziunile necrotice pot conflua in timp, ocupand zone mai intinse pe mucoasa linguala sau perilinguala si apoi cuprinde si mucoasa faringelui, esofagului, gusii.

5. STOMATITA ULCEROASA. Reprezinta o eruptie ulcero-necrotica bucala ce apare in urma scaderii activitatii generale si/sau bucale, de regula de ordin toxic sau carential urmata adesea de invadarea mucoasei bucale de diferiti germeni de supuratie si necroza. Aspecte clinice: mucoasa rosie-violacee, tumefiata, ulcerata, miros fetid, saliva se scurge la exterior in cantitati foarte mari si prezinta striuri de sange/portiuni de tesut gangrenat.

6. STOMATITA GANGRENOASA(Gangrena gurii/noma). Apare in urma infectiei mucoasei bucale si a tesutului subiacent, de regula cu asociatii de germeni anaerobi, apare mai frecvent la carnivore, rar la purcei si vitei. Starea generela este grava debuteaza cu febra, urmeaza o stare depresiva si in final forma comatoasa cu semnele socului toxic; saliva este hemoragica,aspect murdar, miros fetid; gangrena are aspect cianotic apoi verzui-gri-albicioasa care in timp se elimina; se localizeaza la nivelul limbii la carnivore si in zonele invecinate limbii la purcei si vitei; procesul gangrenos are tendinta de difuziune, cuprinzand plaseul gurii, chiar bazele. Prin deglutitia materialului septic apar complicatii gastro-intestinale, iar prin aspirarea pe cale aerofora apare gangrena pulmonara.