Alimentația sportivului

Curs
8/10 (1 vot)
Ă
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: pptx
Pagini : 109 în total
Mărime: 895.00KB (arhivat)
Publicat de: Eugen D.
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Fără a exagera în acordarea rolului primordial, alimentația rațională este unul dintre factorii care contribuie la menținerea sănătății și realizarea performanțelor, iar nerespectarea ei compromite de multe ori rezultatele scontate. Sportivii de mare clasă reușesc să se mențină mult timp în activitatea de performanță numai prin respectarea regimului igienic de viață și a regimului alimentar rațional.

Prin aliment se înțelege orice produs care, introdus în organism, servește la menținerea proceselor sale vitale, asigurându-i creșterea și refacerea celulelor precum și activitatea depusă, fără a fi dăunător sănătății, ci, dimpotrivă, contribuind la întărirea ei.

Alimentele sunt alcătuite dintr-o serie de substanțe sau factori nutritivi (trofine). Trofinele sunt substanțe bine definite din punct de vedere chimic, care au un anumit rol în organism în ceea ce privește nutriția. Aceste substanțe alimentare indispensabile omului sunt: protidele, lipidele, glucidele (hidrocarbonatele), sărurile minerale, vitaminele și apa.

Din punct de vedere al rolului pe care îl îndeplinesc în organism, acestea se împart în două grupe: energetice sau calorice și protectoare sau de întreținere. Din prima grupă fac parte glucidele și lipidele. Grupa a doua poate fi divizată în două subgrupe și anume:

- cele cu rol plastic (de refacere), în care intră protidele și unele săruri minerale: Ca, P, Na, CI, К etc.;

- cele cu rol catalitic (de reglare a unor reacții chimice), în care intră vitaminele, unele săruri minerale (Fe, Сo, I etc.) și apa.

Sub aspectul importanței lor în alimentație, substanțele alimentare (trofinele) mai pot fi divizate în două grupe: esențiale (indispensabile) și neesențiale.

Cele esențiale nu pot fi elaborate în organism pe măsura necesităților și trebuie furnizate din mediul extem. De exemplu: elementele minerale (15-18), vitaminele (12-13), 10 aminoacizi (lizina, triptofanul, fenilanina, metionina, cistina, leucina, izoleucina, treonina, tirozina și valina) din cei 23-25 cunoscuți, precum și 3-4 acizi grași (oleic, linoleic, linolenic și arahidonic), din cei 16-20 acizi grași cunoscuți.

Trofinele neesențiale pot fi sintetizate în organism pe seama altor trofine. În această categorie intră majoritatea glucidelor, a acizilor grași și a aminoacizilor. Organismul are nevoie de alimente pentru creșterea și refacerea celulelor, dar și pentru acoperirea cheltuielilor energetice, pentru a nu fi nevoit să-și consume rezervele.

Această energie îl este necesară atât pentru satisfacerea funcțiilor vitale (circulație, respirație, secreție, tonus muscular) și pentru adaptarea la condițiile mediului extern (funcția de termoreglare), cât și pentru activitatea pe care o depune (activitate profesională) la care se adaugă, în cazul sportivilor, cheltuiala energetică din timpul pregătirii și al competițiilor.

Energia se obține prin oxidarea (arderea cu ajutorul oxigenului inspirat) substanțelor alimentare. Energia rezultată din aceste procese este înmagazinată sub forma legăturilor fosfat macroergice ale unor constituenți celulari (ATP,CP) și va fi eliberată treptat ca energie mecanică (contracția musculară), energie electrică (transmiterea nervoasă) și energia calorică.

Cantitatea de energie eliberată în organism prin procese catabolice este egală cu cantitatea de energie eliberată prin arderea acestor substanțe în bomba calorimetrică, ceea ce a condus la aprecierea metabolismului energetic prin metode calorimetrice. Din acest motiv această energie se exprimă în kilocalorii (kcal).

În funcție de nevoile energetice ale organismului, se poate vorbi de un metabolism bazal (de bază) și un metabolism de efort (profesional și sportiv). Metabolismul bazal reprezintă cantitatea minimă de energie exprimată în kcal, necesară organismului aflat în stare de repaus la pat, pentru menținerea funcțiilor vitale. El se raportează la m2 de suprafață corporală sau kilocorp. În cazul al doilea, metabolismul bazal se ridică la aproximativ o kcal pe kilocorp, pe oră. De exemplu, la un individ cu o greutate de 70kg, metabolismul bazal în 24h va fi de aproximativ 1700 kcal (70 x 24 = 1680).

Cantitatea zilnică de hrană depide de nevoile energetice ale individului, legat de vârstă, perioadele de creștere rapidă, activitatea fizică. Menționăm totuși că pe parcursul perioadei de creștere accentuată (12-22 ani la băieți, 12-18 ani la fete), are loc o creștere gradată a nevoilor energetice minime zilnice .

Conținut arhivă zip

  • Alimentatia sportivului.pptx

Alții au mai descărcat și

Eclampsia

Diagnostic clinic: - modificare de tip “grand mal” care se traduce prin convulsii generalizate la o gravidă cu preeclampsie în lunile VII-IX,...

Fracturile Maleolare

Frecventa local III dupa FED si fracturile de col femural Mecanism componente multiple compresie abductie/adductie rotatie externa picior...

Tratamentul Infarctului Miocardic Acut

Obiectivele principale Repermeabilizarea precoce a vasului ocluzionat Prevenirea si tratamentul complicatiilor Controlul factorilor de risc...

De la noile ghiduri în sindroamele coronariene acute la practică medicală

PROBLEME: Prevederile ghidurilor actuale – ratiunea din umbra a-recomandarilor ce se desprind din studiile clinice Studiile populationale –...

Terapia Sindroamelor Coronariene Acute

Terapia sindroamelor coronariene acute prespital şi departament de urgenţă Algoritm MONA Oxigenul (4l/min) Aspirina (160-325 mg) Nitroglicerina...

Hipertensiunea arterială și accidentele cerebro-vasculare

PROBLEME 1. HTA = factor de risc pentru AVC 2. Preventia primara a AVC la pacientul hipertensiv 3.Tratamentul crizei hipertensive la pacientul...

Insuficiența tiroidiană

Definiţie Producţie insuficientă de hormoni tiroidieni, datorată funcţiei anormale a tiroidei, cauzată de lipsa parţială sau totală a glandei, sau...

Curs Ginecologie

1.SIMPTOME ŞI SEMNE A.Tabloul clinic al patologiei ginecologice este dominat de trei simptome: a.Durerea, b.Leucoreea, c.Hemoragia. B.La...

Te-ar putea interesa și

Refacerea în Fotbal

MIJLOACE DE REFACERE A ORGANISMULUI DUPĂ EFORT ÎN FOTBAL Caracteristicile efortului fizic în jocul de fotbal Alergarea cu mingea, necesitatea de...

Dieta unei gimnaste în vârstă de 16 ani

1. ALIMENTAŢIA SPORTIVILOR. GENERALITĂŢI Importanţa nutriţiei în menţinerea sănătaţii şi formei sportive este bine cunoscută. Alimentaţia...

Alimentația în sport

Introducere De peste 4500 de ani succesul sportivilor depinde de aceiasi factori si anume contractia musculara,coordonarea intre sportivi si...

Sportivi

CAPITOLUL I - PARTEA GENERALĂ 1.1. INTRODUCERE Pentru unii culturismul înseamnă numai ridicarea de greutăţi, pentru alţii înseamnă steroizi,...

Pregătirea Biologică pentru Concurs

Capitolul I ROLUL ŞI LOCUL PREGĂTIRII ŞI BIOLOGICE ÎN CADRUL ANTRENAMENTULUI SPORTIV Motivarea alegerii temei: ceea ce ne-a determinat să alegem...

Economia Turismului

Raport 1: Turismul-activitate economico-socială. 1.1. Conceptele de „turism” şi „turist”. 1.1.1. Repere istorice a turismului. 1.1.2. Conceptul...

Conflict SUA și Cuba

INTRODUCERE Conflictul istoric care a caracterizat relatiile dintre Statele Unite si Cuba timp de peste 200 de ani, îsi are origina în pretentia...

Nutriția în sport

Nutritia in sport Pentru mentinerea sanatatii si a formei sportive, nutritia joaca un rol foarte important. O alimentatie corecta, rationala si...

Ai nevoie de altceva?