Asistență medicală generală

Curs
9.1/10 (11 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 15 fișiere: doc, ppt
Pagini : 169 în total
Cuvinte : 33524
Mărime: 2.42MB (arhivat)
Publicat de: Eugen Nagy
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristina, Chiriac

Extras din curs

Cursul nr 1

Bazele Stiintei nursingului

Ingrijirea bolnavilor din comuna primitive pana la I Razboi Mondial

Prof. Nursing

Asist. Med. Pr. MDN Cristina Chiriac

Practicata din perioada preistorica arta de a îngriji are un caracter universal, putand fi acceptata ca o lege naturala. Recunoasterea ca profesie, „utila si unica”, se produce in a doua jumatate a secolului XX. De-a lungul timpului „arta de a ingriji”, a fost influentata de specificitatile culturale, etnice, credinta, diferitelor grupuri etnice.

Mesopotamia

Mesopotamienii cautau in valorile etice o unitate de masura care sa le dea o solida baza morala. Lumea lor nu mai este arbitrara, raul si bolile nu mai sunt considerate simple intamplari.

La inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolile prin prisma medicinei magico-religioase, iar cand acestea dadeau gres se recurgea la serviciile medicului empiric sau la chirurg.

Medicina magica era practicata de preoti, iar cauza bolilor era pusa pe seama greselilor savarsite fata de zei. Diferiti demoni, spirite si duhuri erau asociate unor boli si afectiuni. Ritualul izgonirilor din corpul suferind era practicat de un preot exorcist numit Asipu. Preotii se formau in scolile de medicina hieratica, cea mai vestita fiind situata in orasul Bosippa. Patronul medicinei era considerat zeul Ninazu, care avea ca simbol un sarpe incolacit pe toiag.

Pentru aflarea unui prognostic sau a unei terapii eficiente intr-o anumita boala, preotii Asipu foloseau diferite metode de divinatie, constand in studierea organelor unor animale sacrificate, a picaturilor intr-un vas cu apa, interpretari astrologice sau interpretarea viselor.

Cu timpul asiro-babilonienii dezvolta o noua stiinta, numita catarctica, sau „arta de a preveni si vindeca bolile si suferintele morale, prin purificarea sufletului si curatenie corporala”, reusind sa-si dezvolte o medicina empirica pre-stiintifica.

Din codul regelui Hammurabi reiese ca stiinta practicata de medicii empirici se numeste ASUTU, iar practicantul ASU. Activitatea medicilor se desfasura conform unei stricte etici profesionale, care reglementa atributiile si onorariile ce li se cuveneau.

In orasul sumerian Nippur s-a gasit o tablita care contine texte medicale, in special elemente de farmacopee, majoritatea medicamentelor folosite fiind de origine vegetala.

Civilizatia asiro-babiloniana a dat culturii medicale o farmacopee bogata, cu un mare numar de retete si tehnici terapeutice, din care insa lipsea un element esential: cantitatea diferitelor produse componente.

Judecand dupa vechimea textelor descoperite, mesopotamienii au fost probabil, primii care au reusit sa creeze o medicina empirica.

Egipt

Cele mai cunoscute scrieri medicale egiptene sunt: Papirusul Ebers (descoperit in 1873 la Teba), Papirusul Brugsh (1909 in Memphis), Papirusul Edwin Smith (1862), Papirusul Hearst si Papirusul Chester Beatty. Studiul lor releva baza empirica a procedeelor medicale, amestecate cu magia si practicile religioase.

Medicii egipteni se formau de regula in jurul templelor si erau considerati reprezentanti ai marelui zeu Toth, patron al stiintelor si al bibliotecarilor. Preocuparile medicale erau in deplina concordanta cu civilizatia egipteana si aveau un caracter mistico-religios, dezvoltand in paralel si o medicina empirica, laica, bazata pe unele proceduri terapeutice ce isi dovedisera eficacitatea de-a lungul timpului. Desi cunosteau arta imbalsamarii si practica disectiei cadavrelor, se pare ca aveau putine cunostinte despre anatomia corpului omenesc.

Aflam de la istoricul grec Herodot, ca medicina egipteana avea un oarecare grad de specializare: „Tara este plina de medici, unii pentru ochi, altii pentru dinti, altii pentru abdomen, altii pentru boli ascunse.”

Istoricul grec Diodore relateaza despre obligativitatea bolnavilor egipteni, ca odata insanatositi sa relateze preotilor, simptomele bolii avute si remediile folosite. Se pare ca vechii egipteni semiologia anginei pectorale si a infarctului miocardic.

Incepand din jurul anului 1650 ICh., in Egipt incepe sa se formeze o medicina sociala si o medicina a muncii. Soldatii primeau ingrijire medicala gratuita, constructorii de piramide erau supravegheati medical, favorizand astfel dezvoltarea chirurgiei si a ortopediei. Totusi in vechiul Egipt nu s-a gasit nici o urma a vreunei institutii comparabila cu spitalul.

India

Experientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei mari perioade trei perioade:

medicina pre ariana (300-1500 ICh..), medicina vedica (700 ICh., – pana acum), medicina ayurvedica (traditionala indiana). Conceptele medicale ale civilizatiei preariene au putut fi deduse odata cu descoperirea minelor de la Mohenj-Daro si Harrapa, ai caror locuitori, se pare ca acordau o mare importanta igienei corporale.

Medicina vedica are la baza o conceptie medicala mitica, bazata pe exorcizare si demonologie.

Filozofia medicala indiana se bazeaza pe existenta unor canale (nandi, dhamani si hira) prin care circula forta organica, care va constitui fundamentul pe care se vor construi, atat medicina ayurvedica cat si tehnica yoga.

Ayurveda, sau „stiinta vietii”, este o conceptie bio-medicala asupra omului sanatos, dar si bolnav. Cel mai vechi text de medicina ayurvedica este cunoscut sub denumirea de Carakasamita, reprezentand o colectie de carti in proza si versuri, cuprinzand in mod separat, cunostinte de anatomie, diagnostic, prognostic si diferite terapii.

In India educatia medicala se facea in universitati, cele mai cunoscute fiind, Nalanda si Takasila. Dupa 7 ani de invatatura, „invatacelul” isi desavarsea cunostintele sub indrumarea unui maestru. Odata dobadit, dreptul de a practica, medicul se obliga sa inlature suferinta si sa lupte pentru fericirea oamenilor. Ingrijirea medicala era acordata, deopotriva de catre barbati cat si de femei. Bolile erau diagnosticate prin obsevartie si examinarea cilinica, medicul luand in observatie trei elemente principale: culoarea conjunctivei, aspectul limbii si caracteristicile urinei. Din arsenalul terapeutic bazat pe droguri, vegetale si produse de origine animala, faceau parte: boraxul, sulfatul de cupru, carbonat de sodiu, mercurul, rezepina, tiroida, extracte de substanta nervoasa, etc.

In esenta medicina ayurvedica poate fi rezumata astfel: este creata de preoti, filozofi sau medici, fiind practicata de profesionisti; se bazeaza pe o literatura medicala temeinica, ce contine o semiologie bogata, dar si un arsenal terapeutic medical si chirurgical evoluat, comparaabil cu cel european; in ecuatia sanatate-boala, bolnavul reprezinta factorul pasiv ce apeleaza la factorul activ pentru a-l salva.

Preview document

Asistență medicală generală - Pagina 1
Asistență medicală generală - Pagina 2
Asistență medicală generală - Pagina 3
Asistență medicală generală - Pagina 4
Asistență medicală generală - Pagina 5
Asistență medicală generală - Pagina 6
Asistență medicală generală - Pagina 7
Asistență medicală generală - Pagina 8
Asistență medicală generală - Pagina 9
Asistență medicală generală - Pagina 10
Asistență medicală generală - Pagina 11
Asistență medicală generală - Pagina 12
Asistență medicală generală - Pagina 13
Asistență medicală generală - Pagina 14
Asistență medicală generală - Pagina 15
Asistență medicală generală - Pagina 16
Asistență medicală generală - Pagina 17
Asistență medicală generală - Pagina 18
Asistență medicală generală - Pagina 19
Asistență medicală generală - Pagina 20
Asistență medicală generală - Pagina 21
Asistență medicală generală - Pagina 22
Asistență medicală generală - Pagina 23
Asistență medicală generală - Pagina 24
Asistență medicală generală - Pagina 25
Asistență medicală generală - Pagina 26
Asistență medicală generală - Pagina 27
Asistență medicală generală - Pagina 28
Asistență medicală generală - Pagina 29
Asistență medicală generală - Pagina 30
Asistență medicală generală - Pagina 31
Asistență medicală generală - Pagina 32
Asistență medicală generală - Pagina 33
Asistență medicală generală - Pagina 34
Asistență medicală generală - Pagina 35
Asistență medicală generală - Pagina 36
Asistență medicală generală - Pagina 37
Asistență medicală generală - Pagina 38
Asistență medicală generală - Pagina 39
Asistență medicală generală - Pagina 40
Asistență medicală generală - Pagina 41
Asistență medicală generală - Pagina 42
Asistență medicală generală - Pagina 43
Asistență medicală generală - Pagina 44
Asistență medicală generală - Pagina 45
Asistență medicală generală - Pagina 46
Asistență medicală generală - Pagina 47
Asistență medicală generală - Pagina 48
Asistență medicală generală - Pagina 49
Asistență medicală generală - Pagina 50
Asistență medicală generală - Pagina 51
Asistență medicală generală - Pagina 52
Asistență medicală generală - Pagina 53
Asistență medicală generală - Pagina 54
Asistență medicală generală - Pagina 55
Asistență medicală generală - Pagina 56
Asistență medicală generală - Pagina 57
Asistență medicală generală - Pagina 58
Asistență medicală generală - Pagina 59
Asistență medicală generală - Pagina 60
Asistență medicală generală - Pagina 61
Asistență medicală generală - Pagina 62
Asistență medicală generală - Pagina 63
Asistență medicală generală - Pagina 64
Asistență medicală generală - Pagina 65
Asistență medicală generală - Pagina 66
Asistență medicală generală - Pagina 67
Asistență medicală generală - Pagina 68
Asistență medicală generală - Pagina 69
Asistență medicală generală - Pagina 70
Asistență medicală generală - Pagina 71
Asistență medicală generală - Pagina 72
Asistență medicală generală - Pagina 73
Asistență medicală generală - Pagina 74
Asistență medicală generală - Pagina 75
Asistență medicală generală - Pagina 76
Asistență medicală generală - Pagina 77
Asistență medicală generală - Pagina 78
Asistență medicală generală - Pagina 79
Asistență medicală generală - Pagina 80
Asistență medicală generală - Pagina 81
Asistență medicală generală - Pagina 82
Asistență medicală generală - Pagina 83
Asistență medicală generală - Pagina 84
Asistență medicală generală - Pagina 85
Asistență medicală generală - Pagina 86
Asistență medicală generală - Pagina 87
Asistență medicală generală - Pagina 88
Asistență medicală generală - Pagina 89
Asistență medicală generală - Pagina 90
Asistență medicală generală - Pagina 91
Asistență medicală generală - Pagina 92
Asistență medicală generală - Pagina 93
Asistență medicală generală - Pagina 94
Asistență medicală generală - Pagina 95
Asistență medicală generală - Pagina 96
Asistență medicală generală - Pagina 97
Asistență medicală generală - Pagina 98
Asistență medicală generală - Pagina 99
Asistență medicală generală - Pagina 100
Asistență medicală generală - Pagina 101
Asistență medicală generală - Pagina 102
Asistență medicală generală - Pagina 103
Asistență medicală generală - Pagina 104
Asistență medicală generală - Pagina 105
Asistență medicală generală - Pagina 106
Asistență medicală generală - Pagina 107
Asistență medicală generală - Pagina 108
Asistență medicală generală - Pagina 109
Asistență medicală generală - Pagina 110
Asistență medicală generală - Pagina 111
Asistență medicală generală - Pagina 112
Asistență medicală generală - Pagina 113
Asistență medicală generală - Pagina 114
Asistență medicală generală - Pagina 115
Asistență medicală generală - Pagina 116
Asistență medicală generală - Pagina 117

Conținut arhivă zip

  • Asistenta Medicala Generala
    • Cursul_2.doc
    • Cursul_3.doc
    • Cursul_4.doc
    • Cursul_5.doc
    • Cursul_nr_1.doc
    • Cursul_nr_10.doc
    • Cursul_nr_11.doc
    • Cursul_nr_12.doc
    • Cursul_nr_13.doc
    • Cursul_nr_14.doc
    • Cursul_nr_15.ppt
    • Cursul_nr_6.doc
    • Cursul_nr_7.doc
    • Cursul_nr_8.ppt
    • Cursul_nr_9.doc

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea pacientului cu tulburări bipolare

Tulburările bipolare se încadrează în sfera bolilor mintale. La momentul actual, peste o treime din populația globului suferă de tulburări mintale....

Lucrare asistențe medicale - îngrijirea pacienților cu tulburări depresive de tip reactiv

CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA NOŢIUNILOR DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI AFECTAT 1.1.1. Anatomia şi fiziologia scoarţei cerebrale Bazele...

Caiet de practică anul 1 AMG

SECȚIILE DE SPITAL 1.Personalul care lucrează în secțiile de spital cu profil de medicină internă , chirurgie ,...

Textile Medicale

CAP. 1 TEXTILE MEDICALE 1.1. ELEMENTE GENERALE Din combinaţia între tehnologia textilă şi ştiinţa medicală a rezultat un nou domeniu numit...

Îngrijirea Pacienților cu Ocluzie

CAPITOLUL I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV 1.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV Aparatul digestiv este alcătuit din organe la nivelul...

Anatomia și Fiziologia Aparatului Digestiv

1.1 ANATOMIA FICATULUI Ficatul, cel mai voluminos viscer, este un organ glandular ce prezinta o gama larga de functii importante in cadrul...

Medicația Aparatului Digestiv

I. Introducere Fiecare om trebuie să participe, permanent şi în cunoştinţă de cauză, la îngrijirea bunului său cel mai de preă: sănătatea....

Organizarea și Eficiența Transporturilor Deșeurilor Periculoase Spitalicești

Introducere Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi pentru bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt...

Te-ar putea interesa și

Îngrijirea pacientului cu tulburări bipolare

Tulburările bipolare se încadrează în sfera bolilor mintale. La momentul actual, peste o treime din populația globului suferă de tulburări mintale....

Îngrijirea pacientului cu hepatită cronică

MOTIVAȚIE Am ales această temă ca subiect pentru lucrarea de diplomă,deoarece pe parcursul celor trei ani de stagiu efectuat în spital, am...

Îngrijirea Pacientului cu Apendicită Acută

IV.ARGUMENT 1) SCOPUL PROIECTULUI ‘’ VIAŢA, ACEST DAR PREŢIOS, DUMNEZEIESC ESTE DESEORI CU ADEVĂRAT NUMAI ÎN MÂINILE ASISTENTEI. ‘’ FLORENCE...

Îngrijirea Bolnavei cu Sarcină Ectopică

I. Argument Sarcina ectopică se defineşte ca implantarea si dezvoltarea unui blastocist în afara cavitatii uterine. Scopul prezentului proiect...

Îngrijirea pacientului cu boala Parkinson

ARGUMENT James Parkinson a descris in 1817 sub denumirea de „Paralizie agitata” boala ce ii poarta numele si care este mai frecventa la barbati...

Îngrijirea pacientului cu HIV

I. Argument HIV (virusul imunodeficienţei umane) este un agent patogen care afectează sistemul imunitar al organismului. Scopul prezentului...

Îngrijirea Bolnavului cu Angină Pectorală

Argument Angina pectorală este expresia unei ischemii miocardice (aport insuficient de sânge la muşchiul cardiac) şi reprezintă forma cea mai...

Rolul asistentului medical în îngrijirea pacienților cu pericardită acută

MOTIVAŢIA LUCRĂRII Îngrijirea medicală este o activitate efectuată de oameni pentru oameni. În prezent există tot mai multe boli grave cu care...

Ai nevoie de altceva?