Astmul Bronșic

- boală cauzată de o inflamaţie cronică la nivelul căilor aeriene ale arborelui bronşic ce determină o limitare a debitului de aer şi care are ca expresie clinică criza de astm;

- reprezintă un sindrom de hiperreactivitate bronsica determinat de stimuli si substante diferite, la un pacient cu sensibilitate sau predispozitie particulara incluzand atat astmul alergic cat si cel nealergic;

- clinic este caracterizat prin criza de dispnee paroxistica cu caracter expirator, iar fiziopatologic prin hipertonie si stenoza bronsilara cauzate de spasm, edem si hipersecretie bronsica.

ETIOLOGIE

- factori etiologici:  determinanti;

- favorizanti;

1. Factori determinanti:

a). terenul:

- varsta: - la orice varsta;

- sexul: - 60% masculin, 40% feminin;

- genetic: caracter ereditar cu incidenta 40 – 50%;

- profesiunea: - caracter iritant prin inhalare de fum, gaza toxic;

- dezechilibru neurovegetativ: - spasmul musculaturii netede si hipersecretia bronsica;

- factori neuropsihici: - tulburarile sistemului nervos:

- emotiile

- starile conflictuale

- traumatismele psihice

- hipersensibilitatea individuala

- factori hormonali:- dezechilibre hormonale tiroidiene

- perioada premenstruala

- menopauza

- dezechilibrul sexual

- suprasolicitare la efort: - sport de performanta, ascensiuni montane, activitati subacvatice

b). localizarea respiratorie

◊ factori infectiosi: - polipi nazali, sinuzite, angine cronice, deviatii de sept, etmoidosinuzite;

◊ infectii pulmonare virotice sau microbiene: - episod gripal sau bronsiectazii;

◊ scleroza pulmonara, tuberculoza si infectiile cailor aeriene superioare;

c). cauza declansanta – reprezentata de alergen:

- alergeni vegetali: - polen, praf de casa, resturi de flori si plante, bumbac, ciuperci microscopice;

- alergeni alimentari: - lapte, albus, peste, carne, crustacee, fragi, capsuni;

- alergeni animali: - fulgi, pene, lana, par, microbi, insecte;

- substante medicamentoase: - penicilina, aspirina, AINS, cortizon;

- produse sintetice: - detergenti, spray-uri, coloranti, parfumanti;

- factori iritanti nealergici reprezentati de factorii fizici, chimici, meteorologici si climaterici(umiditate, temperatura, presiunea barometrica, trecerea brusca de la cald la rece).

Tablou clinic

Clinica astmului bronşic în criză este dominată de triada:

• Tuse neproductivă

• Dispnee expiratorie

• Weezing în ambele faze ale respiraţiei.

Simptomele apar episodic, izolate sau asociate.

Intercritic: pauci-/asimptomatic.

Crizele de astm se instalează preponderent în cursul nopţii, datorită ritmului circadian al calibrului bronşic: noaptea, creşterea tonusului vagal scade calibrul bronhiilor, efectul fiind amplificat la astmatic de hiperreactivitatea nespecifică a căilor respiratorii. Criza astmatică este rezolutivă spontan sau sub tratament, deşi unul sau mai multe simptome pot persista indefinit.

Episodul acut se termină printr-un acces de tuse cu expectoraţie vâscoasă, redusă cantitativ, a cărei eliminare uşurează bolnavul.

Examenul fizic în cursul crizei pune în evidenţă:

• Inspecţia:

– creşterea diametrului toracic antero-posterior

– tahipnee cu inversarea raportului inspir/expir

– musculatura respiratorie accesorie activă

– (posibil) cianoză

• Percuţia: hipersonoritate

• Palparea: tahicardie ± puls paradoxal

• Ascultaţia:

- diminuarea/dispariţia murmurului vezicular

- raluri sibilante şi ronflante („zgomot de porumbar” )

Starea de rău astmatic (status astmaticus) = orice criza astmatică

-prelungită

-severă

-însoţită de cianoză

-care nu răspunde tratamentului bronhodilatator obişnuit

Investigaţii paraclinice

Diagnosticul pozitiv al astmului bronşic este clinic, dar trebuie confirmat prin demonstrarea caracterului reversibil al obstrucţiei bronşice prin spirometrie.

DIAGNOSTICUL SPIROMETRIC:

1. Obstrucţie reversibilă a căilor respiratorii = VEMS sub 80% din valoarea ideală + creşterea VEMS cu ≥ 15% după administrarea a 2 pufuri de beta-2 agonist.

2. Dacă VEMS = normal, demonstrarea hiperreactivităţii bronşice prin scăderea VEMS cu ≥ 15%

-după administrarea de bronhoconstrictoare

( histamină, metacolină, aerosoli non-izotonici )

-hiperventilaţie de aer rece

-exerciţiu.

Debitmetria:

Debitmetrul (peak flow-meter) = dispozitiv simplu şi ieftin, destinat să măsoare debitul expirator de vârf (peak expiratory flow, PEF) la domiciliu pentru urmărirea bolii.

Măsurarea PEF se face dimineaţa şi seara, înaintea administrării medicaţiei bronhodilatatoare.

Astm sub control = PEF se menţine ≥ 80% din valoarea teoretică / din cea maximă a pacientului respectiv.