Extras din curs
Apariţia Bioeticii ca o "nouă" reflecţie şi originea termenului
- După circa 25 de ani de la apariţia în literatură a termenului de "bioetică" datorată oncologului Van Rensselaer Potter este util să reparcurgem drumul mişcării de idei cu acest nume, care a avut un suces rapid şi substanţial.Există de acum anumite contururi istorico - filozofice ale acestei dezvoltări.
- Bioetica, în sensul propriu al cuvântului, apare în Statele Unite, şi nu numai prin Potter, care i-a dat numele şi i-a conferit o anumită semnificaţie; introducând termenul,el a subliniat că bioetica trebuie să constituie "o nouă disciplină care să combine cunoaşterea biologică cu cea a sistemului valorilor umane". "Am ales - scria el - rădăcina bio - pentru a reprezenta cunoaşterea biologică, ştiinţa sitemelor fiinţelor; şi etica pentru a reprezenta cunoaşterea sistemului valorilor umane".
- Distincţia netă între valorile etice (ethical values) care reintră în cultura umanistă în sens larg, şi faptele biologice (biological facts) se află, după Potter, la baza acelui proces ştiinţifico - tehnologic lipsit de discernământ şi care punea în pericol omenirea şi însăşi supravieţuirii pe pământ. Din acest motiv, el va numi bioetica ştiinţa supravieţuirii (science of survival). Instinctul supravieţuirii nu era suficient şi apărea, în consecinţă, necesitatea unei noi ştiinţe, bioetica.
- Bioetica, de asemenea, nu trebuia să se focalizeze numai asupra omului, spune Potter, ci trebuia să cuprindă şi biosfera în întregul ei adică orice intervenţie ştiinţifică a omului asupra vieţii în general.
- În afara acestui traseu al naşterii bioeticii, mai există încă o "moştenire" ce trebuie luată în seamă, moştenire care astăzi a devenit preponderentă faţă de cea a lui Potter, astfel încât W.T.Reich vorbeşte despre o geneză "bilocată" a termenului de bioetică. în acei ani trebuie recunoscut impulsul puternic imprimat de un faimos obstetrician de origine olandeză, Andre Hellegers, angajat în cercetări în domeniul demografic şi fondator al Kennedy Institute of Ethics. El consideră bioetica un fel de maieutică, o ştiinţă capabilă de a reuni valori prin dialogul şi confruntarea dintre medicină, filozofie şi etică. După Hellegers, deci, obiectul acestui domeniu de studiu nou îl constituie aspectele etice implicate în practica clinică.
- Aşa cum s-a afirmat, concepţia lui despre bioetică va fi în consecinţă cea care va prevala. Bioetica va fi considerată de majoritatea oamenilor de ştiinţă ca o disciplină specifică capabilă să sintetizeze cunoştinţele medicale şi pe cele etice.
- Community and Family Medicine ; apoi, Center for Population Research, deja present în cadrul universităţii din 1964 ; The Asian Bioethics Program, care-şi propune să evalueze implicaţiile etice determinatede impactul cu dezvoltarea ştiinţifico-tehnologică în domeniulbioeticii în ţările din Asia ; The European Program in Profesional Ethics, care a desfăşurat programe educative, întâi în Germania şi apoi în alte ţări europene.
- "Center for Bioethichs" şi "Kennedy Institute" îşi au sediul într-o universitate , Georgetown - fondată de iezuiţi în 1789 - care prin constituţie,este deschisă studenţilor şi cercetătorilor de orice confesiune religioasă.
- Publicaţiile Institutului şi Centrului sunt numeroase, ca şi temele abordate, dar una dintre ele merită menţionată în mod special, fiind unică în felul ei "Encyclopedia of Bioethics", îngrijită în 1978 de W.T.Reich, afost reeditată în 1995 în 5 volume, are 3000 de pagini, conţine 464 de articole prezentate în ordine alfabetică şi redactate de 437 de autori.
- O altă activitate importantă a centrului a fost activarea unui serviciu de informaţie bibliografică online, Bioethicsline, sprijinit de National Library of Medicine în Bethesda în Maryland şi distribuit prin sistemul MEDLARS în Statele Unite şi în lume.
- Cu ajutorul lui T.L. Beauchamp şi J.F. Childress, se formează doctrina bioetică în Statele Unite inclusă în faimoasa operă Principles of biomedical ethics, care trasează teoria principialismului.
- Un alt gânditor care se numără printre părinţii Bioeticii este E.D.Pellegrino ere împreună cu D.C. Thomasma a introdus concepte noi privind relaţia medic-pacient.
- În Australia este cunoscută activitatea desfăşurată de Center for Human Bioethics de pe lângă Monash University din Melbourne, condus de P. Singer cunoscut prin extremul său "laicism" - care este şi co-director al revistei Bioethics, organ oficial al "International Association of Bioethics". Tot]n Australia opereay[ dou[ centre de bioetic[ de inspira'ie catolicf - The Thomas More Center şi St. Vincent's Bioethichs Center.
- În Europa, în anul academic 1975-1976, au fost create în Spania pe lângă Facultatea de Teologie de la San Cugat del Valles (Barcelona) seminarii de studiu în diferite domenii ale bioeticii; din aceste seminarii de studiu s-a născut Instituto Borja de Bioetică, condus de un discipol şi colaborator al lui A. Hellegers, Francisco Abel s.j., care a primit statut de fundaţie privată în 1980.
- Tot în Spania din 1983 funcţionează Sociedad Andaluza de Investigacion Bioetică, a cărei activitate este demonstrată de publicarea periodicului Bioeticay
- Rigoarea istorică ne obligă să afirmăm că deja cu câţiva ani înaintea lui Potter şi a lui Hellegers, şi anume în 1969, apăruse faimosul Hastings Center, datorat filozofului Daniel Callahan şi psihiatrului Willard Gaylin, a căror preocupare era de a studia şi a formula norme mai ales în domeniul cercetării şi experimentării biomedicale, fără însă a se folosi termenul de bioetică.
- În Statele Unite discuţia privind problemele etice ale experimentării era deja acutizata de denunţurile şi procesele legate de unele abuzuri răsunătoare care se refereau la experimente făcute pe om.
- În anul 1963, de exemplu, la Jewish Chronic Disease Hospital din Brooklyn fuseseră injectate, în timpul unui experiment, celule tumorale unor pacienţi în vârstă, fără consimţământul lor
- În perioada 1965 - 1971, la Willowbrook State Hospital din New York, s-au făcut studii pentru imunizarea împotriva hepatitei virale, inoculând virusul unor copii handicapaţi internaţi în spital. Aceste experienţe ne duc cu gândul la experimentele sălbatice ce se făceau în lagărele de concentrare din perioada nazistă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bioetica.doc