Colonul Iritabil

Colonul Iritabil, C. I. , in literatura engleza Irritable Bowel Syndrome, face parte din bolile functionale gastrointestinale frecvent intalnite in practica medicala. Circa 50 % din consultatiile din ambulator care vin la gastroenterolog sunt boli functionale. Bolile functionale gastrointestinale sunt subdiagnosticate, fapt care contribuie la exacerbarea dimensiunilor morbiditatii detreminate de aceste boli. Costurile medicale si profesionale sunt remarcabile. Absenteismul profesional la persoanele cu C.I. este dublu fata de populatia generala. Desi colonul iritabil nu pericliteaza viata bolnavului , este o afectiune ce creeaza un mare discomfort pentru bolnav si adesea insucces terapeutic pentru medicul curant.

C. I. se caracterizeaza prin durere abdominala, tulburare de tranzit intestinal, incluzand diaree, constipatie sau alternanta diaree-constipatie. Simptomele pot fi continue sau intermitente si sunt prezente pe o perioada de cel putin 3 luni pentru ca diagnosticul de colon iritabil sa fie luat in consideratie.

Elemente esentiale de diagnostic.

- durere abdominala asociata cu tulburari de defecatie

- durere abdominala ameliorata de defecatie

- senzatie incompleta de evacuare dupa defecatie

- mucus in scaun

- distensie abdominala evidenta

- sigmoidoscopie/ colonoscopie/ irigografie normala+ teste biochimice screening negative - pentru a exclude boala organica.

Epidemiologia C. I.

C. I. apare frecventla persoane care au in rest o stare buna de sanatate. Circa 2/3 pot avea si alte simptome ale altor boli funtionale. Se apreciaza ca prevalenta C. I. este de circa 10-20 % o rata relativ stabila pe perioade lungi de urmarire. Prevalenta pare sa fie mai inalta la categoriile socioeconomice mai sarace in SUA . In timp ce cei mai multi pacienti prezinta o simptomatologie cronica, recurenta, peste 30% devin asimptomatici dupa perioade lungi de evolutie.

Din motive neunoscute intensitatea simtomelor scade odata cu avansarea in varsta, posibil din cauza ca varstnicii nu au o memorie asa de neta a simptomelor minore. In ciuda declinului odata cu varsta C. I. este o manifestare frecventa a varstnicilor, adesea catalogat ca diverticuloza simptomatica.

Starea psihosomatica/ comportamentul de boala, este amplu studiat in aceste cazuri. In cadrul comunitatii exista indivizi care minimalizeaza simptome , cu alte cuvinte le ignora , le subestimeaza. In aceasta ordine de idei doar 15-50% din cei care prezinta C. I. cer consultatie medicala sau reclama aceste simptome. La polul opus sunt indivizi care dau o interpretare hiperbolizata a senzatiilor, a simptomelor, incluzand in acestea fenomene normale.

In tarile vestice femeile au o supramorbiditate legata de C. I. in timp ce in tari de cultura diferite, de exemplu India, fenomenul este in favoarea barbatilor.

Starea psihosomatica/ comportamentul de boala are o reproductibilitate semnificativa pe parcursul vietii individului . Exista studii care arata ca pacientii cu C. I. primeau retete sau aveau absenteism la scoala semnificativ mai mare decat al celorlalti indivizi, pentru aceleasi motive medicale. Pacientii cu C. I. consulta medicul pentru boli extradigestive mult mai frecvent decat ceilalti; acest fapt este considerat ca facand parte din tendinta individului de a raporta simptome mai usor si mai frecvent decat ceilalti indivizi.

Patogeneza.

Este evident nebuloasa. Cele mai acceptate posibilitati sunt dereglarile senzoriale sau motorii.

Mecanismele implicate sunt urmatoarele:

1) Perceptie vicerala anormala. Un numar dintre pacienti cu C.I. au un intestin hipersenzitiv; faptul este dovedit experimental prin producerea durerii prin inflatia de baloane montate in interiorul intestinului. Acest fond de intestin senzitiv nu apare , in principiu, pe un fond general de hipersenzitivitate.

2) Tulburari motorii la nivelul intestinului. Desi se insoteste de tulburari tipice prin alterare a funtiei motorii, diareea si constipatia, nu sunt dovezi ca motilitatea colonica este afectata in fondul ei. Este posibil ca anumite tulburari motorii observate sa apara ca urmare a starii de hipersenzitivitate, sau ca raspuns exagerat la stress, anumite medicamente sau factori hormonali.

3) Anomalii ale sistemului nervos vegetativ. Disfunctiile vagale sau simpatoadrenergice au fost incriminate in patogeneza C.I..

4) Factorii psihosociali. Traume psihice diferite ( abuzuri sexuale sau fizice - petrecute in special in copilarie) sau boli psihice diverse pot contribui intr-un mod neclar la producerea C.I.

5) Dieta si infetii.Sorbitolul, fructoza, acizii biliari au fost implicati. Deficitul de aport de fibre, intolerante la alimente diferite sunt posibile. S-a banuit ca anumite infetii ar genera sechele functionale ce pot conduce la C.I.. Unii pacienti prezinta un exces de mastocite la nivelului ileonului terminal.

Manifestari clinice

Orice boala functionala gastrointestinala poate fi dianosticata numai dupa ce investigatii ample au exclus o boala organica. Durerea abdominala si tulburarea defecatiei sunt caracteristici pentru C.I. dar pot apare si in alte situatii clinice adesea organice, uneori grave , care trebuiesc excluse. Trebuie bine cunoscut faptul ca anumiti bolnavi reclama constipatie sau diaree - fara ca cestea sa se incadreze in definitiile de boala. Clinicianul se poate gandi de la inceput la dg de C.I., dar excluderea unor boli organice este necesara inclusiv pentru starea psihica a individului, care tolereaza mai bine simptomele daca este constient d efaptul ca baoala lui, tenace si suparatoare ca manifestare, nu-i pune in pericol viata.

Anamneza evalueaza toate tulburarile digestie pe are bolnavul le enunta dar atentia trebuie sa fie indreptata si spre cateva posibilitati de boli concurente. Trebuiesc cunoscute medicamentele pe are bolnavul le consuma curent; de asemenea excesul de cafea , sau sucuri cu exces de sorbitol sau fructoza - ce pot genera diaree, balonare, crampe. Trebuie avuta in vedere intoleranta la lactoza - care se poate exclude printr-o proba de dieta de 3 saptamani fara lactoza. Stari psihice diverse - atacuri de panica frecvente sau fenomene depresive trebuie avute in vedere.