Extras din curs

Etiologia studiază cauzele de producere a bolilor, atât cauzele determinante cât şi condiţiile favorizante. Termenul este format din gr. aitia - cauză şi logos - ştiinţă.

În general, se admite că factorii de boală pot fi exogeni (din mediu) sau endogeni (de cauză genetică). De cele mai multe ori, boala este produsul conjugat al factorilor patogeni, din ambele categorii, în proporţie variabilă. Astfel, bolile pot fi clasificate în 5 categorii:

- Boli cu determinism pur exogen: traumatismele majore şi intoxicaţiile acute. În aceste situaţii, boala se manifestă identic indiferent de informaţia genetică a individului.

- Boli cu determinism predominat exogen din categoria cărora fac parte bolile infecto-conagioase. Manifestarea acestor boli, gradul de gravitate şi evoluţia bolii depind de factorii endogeni ai pacientului.

- Boli cu determinism mixt, la producerea cărora participă în egală măsură atât factorii ecologici cât şi cei endogeni. Din această clasă face parte cel mai mare procent din patologia umană: diabetul zaharat, HTA, ateroscleroza, cardiopatia ischemică, bolile psihice, cancerele.

- Bolile cu determinism predominant endogen includ acele afecţiuni generate de alterarea genomului dar care se manifestă numai în anumite condiţii de mediu. Spre exemplu, deficitul de glucoză-6-fosfat dehidrogenaza generează anemie hemolitică numai la ingestia de vicia fava, antiinflamatorii nesteroidiene sau intoxicaţie cu nitriţi.

- Boli cu determinism pur genetic sunt acelea provocate de alterări genice, care se manifestă în orice condiţii de mediu. În această clasă se încadrează majoritatea afecţiunilor ereditare: hemofilia, talasemia, sindromul Patau, Down, Klinefelter, Turner etc. Capitolul bolilor ereditare este tratat pe larg la disciplina de genetică.

Tabel II: Clasificarea factori exogeni de boală

Factori fizici

• Agenţi mecanici (traumatisme, tăieri, înţepări)

• Agenţi termici (căldura, frigul)

• Electricitatea

• Energia radiantă (raze ionizante şi neionizante)

• Factorii meteorologici (hipobarismul sau boala de înălţime şi hiperbarismul sau boala chesonului)

• Factorii de mişcare (kinetoze)

Factori chimici

• Toxice exogene, droguri

• Medicamente

• Factori alimentari (prin exces ori prin lipsă)

Factori biologici

• Microbi

• Virusuri

• Ciuperci

• Paraziţi

Agenţi ai mediului social

FACTORII FIZICI

- Agenţii mecanici îşi exercită acţiunea ca factori traumatici (prin tăiere, înţepare, lovire), determinând contuzii, echimoze, fracturi, traumatisme operatorii, sindromul de strivire (crush syndrome). Caracteristic bolilor produse de agenţii traumatici este existenţa unor distrucţii tisulare în regiunea lezată, infectarea zonei respective, hemoragii şi posibilitatea instalării unui şoc traumatic.

- Agenţii termici acţionează prin intermediul frigului sau a căldurii.

Căldura (flacără, gaze incandescente, vapori supraîncălziţi) determină local fenomene inflamatorii, flictene, necroză (arsuri). Dacă suprafaţa arsă depăşeşte 15% din totalul suprafeţei cutanate sau ajunge la straturile profunde (muşchi, oase), se poate instala şocul termic.

Frigul produce local degerătura prin modificări vasculare, nervoase şi biochimice. Acţiunea locală a frigului produce ulceraţii, necroze, escare. Ca efecte generale, frigul produce iniţial o stimulare a proceselor metabolice şi deci a termogenezei, după care urmează o fază de depresie cu hipotermie, depresia SNC, somnolenţă, comă, moarte.

- Electricitatea produce leziuni locale şi generale grave în funcţie de amperaj şi de voltaj (“amperii omoară şi volţii ard”). Local se produc arsuri, ca urmare a fenomenului de electroliză, cu transformarea energiei electrice în energie calorică. General, se produc modificări vasculare şi nervoase grave cu stop cardiac.

- Energia radiantă, ionizantă (raze X, radiaţii corpusculare, izotopi radioactivi) determină procese de diferite grade, de la simple leziuni biochimice la necroze tisulare. Efectul radiaţiilor are loc la nivel molecular, acţionând asupra proteinelor, asupra apei din ţesuturi (ionizare) şi asupra acizilor nucleici. Efectul imediat este dependent de cantitatea de radiaţii şi de timpul de expunere, generându-se sindromul acut de iradiere. O importanţă deosebită capătă astăzi influenţa radiaţilor asupra materialului gentic, determinând mutaţii cu transmitere ereditară şi cancere (Fig.2).

Fig. 2: Efectele radiaţiilor ionizante asupra organismului uman.

Energia radiantă neionizantă (U.V., raze infraroşii, luminoase) acţionează asupra celulelor de suprafaţă (tegumente şi conjunctivă) determinând fotopatii sau actinopatii (aktis – rază). Persoanele expuse acestui tip de radiaţii sunt marinarii, agricultorii, constructorii.

- Factorii meteorologici (presiunea atmosferică) se manifestă mai ales sub formă de hipobarism (boala înălţimilor) şi hiperbarism (boala chesonului).