Farmacologie Curs 2 - Farmacologia Sistemului Nervos Parasimpatic

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Farmacologie Curs 2 - Farmacologia Sistemului Nervos Parasimpatic.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor: Alice Vaduva

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Medicina

Extras din document

Farmacologia sistemului nervos parasimpatic

Substante cu actiune asupra sistemului colinergic

Mediatia de tip colinergic este caracteristica urmatoarelor tipuri de sinapse :

- sinapsele din fibrele preganglionar si neuronii din ganglionii parasimpatici si simpatici (postganglionari);

- sinapsele dintre fibrele preganglionare si celulele cromafine din medulosuprarenala ;

- sinapsele colinergice din sistemul nervos central ;

- sinapsele din axonii motoneuronilor si musculatura striata ( placa motorie)

Etapele functionale ale mediatiei colinergice :

1) Sinteza acetilcolinei :

- se realizeaza în butonul terminal al axonului fiind rezultatul reactiei dintre colina si acetil-coenzima A , reactie catalizata de acetilcolinesteraza sintetizata în ribozomii din corpul neuronilor colinergici ;

2) Depozitarea acetilcolinei :

- acetilcolina sintetizata este înmagazinata în vezicule sinaptice care care contin fiecare 1000-50.000 molecule de acetilcolina, care echivaleaza cu o cuanta ;

- veziculele sunt sintetizate în corpul neuronal de unde ajung în butonul terminal prin intermediul fluxului axonal ;

3) Eliberarea acetilcolinei : se realizeaza prin :

- eliberare spontana a unei cantitati constante de o cuanta ;

- eliberarea sincrona prin impuls nervos a peste 100 cuante de acetilcolina , proces strict conditionat de ionul de Ca ;

- acetilcolina se elibereaza din veziculele sinaptice prin exantoza(?), dupa functionarea prealabila a veziculelor cu o zona specializata a membranei presinaptice ;

4) Interactiunea acetilcolinei cu receptorii colinergici :

- acetilcolina si alti esteri ai colinei genereaza raspunsuri asemanatoare cu cele ale muscarinei si nicotinei prin fixarea de 2 tipuri de receptori :

a) receptorii muscarinici – 5 subtipuri M1 – M5

- la nivelul SNC se gasesc toate cele 5subtipuri M1-M5

- M1 – la nivelul glandelor enxocrine si ganglionilor

- M2 – la nivelul miocardului, dar si în musculatura neteda

- M3 si M4 – în musculatura neteda si glandele enxocrine

- functiile lor sunt mediate prin interactiunea cu proteine reglatoare G.

b) receptorii nicotinici

- situati la nivelul placii motorii, la nivelul SNC, ggl. vegetativi tsi medulosuprarenalei ;

- funct. prin declansarea influxului rapid de Na , consecutiv deschiderii canalelor specifice

5) Bioinactivarea acetilcolinei si a esterilor de colina se realizeaza prin interventia sistemului colinesterazic, care include:

- aceticolinesteraza – prezenta în neuronii colinergici, sinapse colinergice si alte tesuturi

- pseudocolinesterazele – din plasma, ficat, intestin, piele, celule gliale si alte tesuturi

În final, rezulta colina, care este reciclata în procesul de sinteza al acetilcolinei si acidului acetic, care este degradat prin ciclul Krebs.

Efectele acetilcolinei

A. EFECTE MUSCARINICE

1. Efecte cardiovasculare :

- nodul sinoatrial : scade rata depolarizarii diastolice spontane si se întârzie atingerea pragului de declansare a potentialului de actiune, ducând la scaderea frecventei cardiace (efect inotrop negativ);

- scade forta de contractie a miocardului; scade durata PA;

- scade perioada refractara efectiva;

- nodul atrio-ventricular (NAV): scade viteza de propagare a stimulului si creste durata perioadei refractare;

- supresia automatismului fibrelor Purkinje, concomitent cu cresterea pragului pentru declansarea fibrilatiei ventriculare;

- inhiba actiunea stimulatoare a catecolaminelor asupra cordului;

- vasodilatatie în toate teritoriile vasculare prin participarea receptorilor M3 de la nivelul endoteliului vascular,

2. Efecte gastro-intestinale :

- stimuleaza secretia gastrica prin actiune directa asupra celulelor secretorii;

- faciliteaza eliberarea gastrinei de catre celulele mucoasei antrale, amplificând indirect secretia gastrica;

- intensifica activitatea motorie digestiva cu cresterea tonusului, a amplitudinii contractiilor si peristalticii tubului digestiv cu relaxarea concomitenta a structurilor sfincteriene;

- poate determina si explica greturile, varsaturile, colicile intestinale, defecatiile;

3. Efecte respiratorii

- stimuleaza musc. neteda din struct. bronhiilor si activitatea secretorie a gl. traheo-bronsice

- bronhospasmul si hipersecretia bronsica determina sindromul de obstructie bronsica ;

4. Efecte asupra tractului urinar

- stimuleaza peristaltica ureterala ;

- contracta detrusorul vezical cu scaderea capacitatii vezicii urinare, concomitent cu relaxarea zonei trigonului si sfincterului extern favorizându-se, astfel, mictiunea;

5. Efecte oculare

- mioza prin contractia fibrelor circulare ale irisului;

- stimuleaza contractia muschilor ciliari cu accentuarea consecutiva a convexitatii cristalinului si focalizare pentru vedere la mica distanta;

- creste permeabilitatea canalelor Schlemm si a spatiului Fontana, cu facilitarea evacuarii umorii apoase si scaderea presiunii intraoculare;

6. Efecte asupra glandelor exocrine :

- stimuleaza secretia glandelor exocrine lacrimale, salivare, sudoripare;

Muscarina :

- alcaloid extras din Amanita Muscaria si alte specii de ciuperci ;

- este prototipul stimularii colinergice lipsita de efecte nicotinice ;

- intoxicatia cu ciuperci din specia Amanita Muscaria, se caracterizeaza printr-o simptomatologie variata ce se instaleaza în 20 – 30 minute de la ingestie, si care consta în exagerarea efectelor de tip muscarinic:

Fisiere in arhiva (1):

  • Farmacologie Curs 2 - Farmacologia Sistemului Nervos Parasimpatic.doc