Genetica

Imagine preview
(10/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Genetica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 18 fisiere doc de 176 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Medicina

Extras din document

1. ISTORICUL, OBIECTUL ŞI IMPACTUL GENETICII

Evoluţie: genetica empirică, genetica clasică şi genetica modernă

1.1. ISTORIC

1.1.1. Genetica empirică

- Paradigma: genetica –

ştiinţa cu evoluţia cea mai îndelungată

cu maturizarea cea mai tardivă,

actualmente cu progresul cel mai accelerat,

de la care se aşteaptă cel mai mult,

dar careia i se oferă cel mai puţin.

• neolitic - genetica empirică bazată pe un volum foarte mic de informaţii

o selectare empirică - soiuri de plante şi rase de animale mai productive

o documente (frescele din cavourile egiptene, bazoreliefuri din Sumer)

o specii supuse manipulării genetice (oaia, capra, cămila, câinele, boul)

• antichitate - observaţii despre patologia familială (Talmud – hemofilia)

o Aristotel - trăsături formate prin experienţă sau accident

o particole ce trec din corp în spermă - transmise la urmaşi

• evul mediu - teoria preformării - gameţii conţin un om miniatural

• începutul sec. XIX - daltonismul - J.Dalton

• 1882 - neurofibromatoza - boala von Recklinghausen

1.1.2.a. Genetica clasică

• Paradigma:

- bazele ştiinţifice ale geneticii - puse de un călugar cu formaţie matematică

• sec. XIX - cei trei piloni ai ştiinţelor biologice moderne:

o 1839 - teoria celulară a lui Schleiden şi Schwann

o 1859 - teoria evoluţionistă a lui Darwin

o 1865 - teoria eredităţii - Johan Gregor Mendel - călugar - Ordinul Augustinian

 “Experimente în hibridarea plantelor”

 20 ani de experimente - selecţie şi încrucişare pe mazăre (P. sativum)

 conceptul că ereditatea este datorată unor aşa zişi factori ereditari

- operează după nişte reguli constante

- predicţie - propagarea prin generaţii a caracterelor erediare

 legile lui Mendel - ignorate 35 de ani - redescoperite în 1900

(H. De Vries, C. Correns şi E. von Tschermak - independent unul de altul

• Paradigma geneticii clasice: o genă = un caracter

o genetica clsasică = genetică formală - genetică a transmiterii

o genetică pre-ADN - reguli clare – fără apel la natura materialului genetic

• volumul de observaţii ştiinţifice -foarte mare

o investigaţiile pe specii cu o perioadă de viaţă scurtă

o aceste achiziţii au permis saltul la etapa ulterioară

1.1.2.b. Genetica clasică

• alte descoperiri

o 1879 - Fleming - descoperă nişte corpusculi asociaţi cu mitoza

o 1888 - Strasburger - descoperă aceiaşi corpusculi asociaţi cu meioza

o 1888 - Waldayer - propune pentru ei termenul de cromosomi

o 1901 - De Vries - propune termenul de mutaţie = modificarea factorilor ereditari

o 1902 - W.C. Farabee - descrie brahidactilia autosomal-dominantă la om

o 1906 - W. Bateson - propune termenul de genetică - o nouă ştiinţă biologică

 obiect - studiul eredităţii şi variabilităţii organismelor vii

o 1908 - genetica populaţiilor - Hardy (matematician), Weinberg (medic)

o 1909 - W. Johansen - înlocuirea termenului factor ereditar cu cel de genă

 introduce termenii de genotip şi fenotip

o 1909 - A. Garrod – 4 boli metabolice transmise autosomal-recesiv

 albinismul, alkaptonuria, cistinuria şi pentozuria

 Garrod - variabilitate biochimică normală - codificată genetic

o 1910 - T. Morgan - studii pe musculiţa de oţet (Drosophila melanogaster)

o 1912 - Morgan şi Cattel - descoperirea procesului de crossing-over

o 1912 - Morgan şi Lynch - descoperirea linkajului genetic

o 1915 - Morgan, Sturtevant, Müller, Bridges - teoria cromosomială a eredităţii

o 1927 - Müller - descoperă primul agent mutagen - radiatiile X

o 1927 - Wright - descrie driftul genetic

o 1928 - Heitz - descrie heterocromatina şi eucromatina

o 1928 - Griffith - descoperă transformarea genetică la pneumococi

o 1933 - Haldane şi alţi savanţi - introduc analiza genetică prin pedigree

o 1940 - Ford - descrie polimorfismul genetic

Fisiere in arhiva (18):

  • folii-capitol 1.doc
  • folii-capitol 2-1.doc
  • folii-capitol 2-2.doc
  • folii-capitol 3-1.doc
  • folii-capitol 3-2.doc
  • folii-capitol 3-3.doc
  • folii-capitol 3-4.doc
  • folii-capitol 4.doc
  • folii-capitol 5.doc
  • folii-capitol 6.doc
  • folii-capitol 7a.doc
  • folii-capitol 7b.doc
  • folii-capitol 8.doc
  • folii-capitol 9.doc
  • folii-capitol10.doc
  • folii-capitol11.doc
  • folii-capitol12.doc
  • folii-capitol13.doc

Alte informatii

Fisierul contine cursurile de genetica a anului 1 de la medicina generala