Hemoragiile

Hemoragiile reprezintă ieşirea sângelui dintr-un vas sangvin lezat parţial sau total

Clasificare:

1) în funcţie de tipul vasului lezat:

- hemoragii arteriale

- hemoragii venoase

- hemoragii capilare

- hemoragii mixte

2) în funcţie de cantitatea de sânge pierdută:

- hemoragii mici (până la 500 ml de sânge)

- hemoragii moderate (până la 1000 ml de sânge)

- hemoragii mari (mai mult de 1000 ml de sânge)

3) în funcţie de localizare:

- hemoragii externe: sângerarea are loc în afara organismului

- hemoragii interne: sângele se acumulează în organism, vasul necomunicând direct cu exteriorul

În cazul hemoragiilor interne, pot fi prezente mai multe situaţii:

- Sângele se poate acumula în cavităţi preexistente. Exemple: hemotorax (sânge în cutia toracică); hemartroză (sânge într-o articulaţie).

- Hemoragia are loc într-un organ, de unde sângele este eliminat pe cale naturală (poartă denumirea de hemoragie exteriorizată). Exemple: epistaxis (sânge eliminat pe nas); hematemeză (sânge eliminat pe gură, provenit din stomac; în acest caz sângele are aspect de “zaţ de cafea”); hemoptizie (sânge eliminat pe gură, provenit din plămâni; în acest caz sângele are aspect aerat); melenă (sânge eliminat prin materiile fecale, acestea având culoare neagră-luciosă); hematurie(sânge eliminat prin urină).

- Sângele se acumulează în ţesuturi (în acest caz este vorba despre o hemoragie interstiţială). Exemplu: hematom.

4) în funcţie de timpul scurs de la momentul traumatismului până la producerea hemoragiei:

- hemoragii primitive, când vasul sangvin sese rupe în momentul traumatismului

- hemoragii secundare, când lezarea vasului sangvin se produce la un interval liber de momentul traumatismului (ore, zile, săptămâni)

5) în funcţie de efectul hemoragiei asupra organismului:

- hemoragii compensate, când efectele generale sunt discrete sau moderate

- hemoragii decompensate, când efectele asupra organismului sunt importante

Simptomatologie:

Pentru hemoragiile arteriale:

- sângele este de culoare roşu-aprins

- sângele curge în jet continuu la capătul distal al plăgii şi în jet intermitent, concordant cu bătăile cardiace, la capătul distal al plăgii

Pentru hemoragiile venoase :

- sângele are culoare roşu-închis

- sângele curge în jet continuu la ambele capete ale plăgii

Pentru hemoragiile capilare:

- sângele este de culoare roşu-închis

- sângerarea este difuză,în suprafaţă, nu în jet

Pentru hemoragiile externe:

- aspectul sângelui este în funcţie de tipul de vas sangvin lezat

- pot apare semne ale unei stări de şoc: extremităţi reci; puls egal sau mai mare de 100-120 b/min. şi de amplitudine mică; tahicardie (alura ventriculară mai mare decât valoarea normală); scăderea tensiunii arteriale; respiraţie superficială şi accelerată (polipnee); stare de lipotimie

Pentru hemoragiile interne:

- paloare

- stare de ameţeală (vertij)

- vâjâituri în urechi (acufene)

- senzaţie de sete accentuată, asociată cu senzaţie de “gură uscată”

- se poate instala starea de şoc

Gravitatea unei hemoragii depinde de următorii parametri:

- cantitatea de sânge pierdut

- viteza cu care s-a produs sângerarea

- „terenul” accidentatului