Kinetoterapia în afecțiuni respiratorii

Kinetoterapie in Afectiuni Respiratori

Curs: Notiuni de patologie si obiective si mijloace de recuperare.

Afectiunile respiratori reprezinta a 2a mare localizare dupa afectiunile aparatului locomotor. Recuperarea este importanta pentru ameliorarea conditiei fizice, psihice si socioprofesionale. Cauzele afectiunilor respiratori care neceista recuperare merg de la boli respiratori pana la afectiuni chirurgicale toracice, afectiuni neurologice sau reumatologice.

Recuperarea este importanta in bolile profesionale si in expertiza op. de munca.

Exista o stransa legatura intre structura aparatului respirator si functia sa principala care este resipiratia.

Pentru afectiunile respiratori exista diverse metode de recuperare cum ar fi kinetoterapie, inhaloterapie, aerosoloterapie, respiratia in presiune pozitiva.

Cand vorbim de afectiuni ale aparatului respirator din pct de vedere structural ne referim la sistemul toracopulmonar. Principalul rol al aparatului respirator il consta in schimbul gazos dintre mediul extern reprezentat de aer si mediul intern reprezentat de sange. Schimbul gazos recunoaste 4 mecanisme fundamentale :

- transportul gazelor de-a lungul cailor respiratori

- amestecul gazelor in alveole

- distributia sangelui in capilarele pulmonare

- transferul gazos prin membrana alveolocapilara

Recuperarea poate actiona in principal pe 2 din aceste mecanisme si anume :

- transportul gazelor de-a lungul cailor respiratori

- amestecul gazelor in alveole

Reflexele respiratori si reglarea lor :

a. reflexul de destindere pulmonara – apare datorita excitatilor produse asupra terminatilor nervoase din alveola pulmonara prin distensia alveolei

b. reflexul de iritatie pulmonara – apare datorita receptorilor care raspund la substante toxice iritante

c. reflexul de tuse – apare in urma unei stimulari a anumitor zone din caile respiratori superioare. Tusea este un expir fortat cu glota inchisa.

Evaluarea functiei respiratori :

1. Evaluarea fara aparate

- evaluarea gradului de dispnee la efort, constand in efectuarea unui efort dozat ca intensitate si durata si studierea dispneei care apare (dispnee – greutate in respiratie)

- evaluarea prin testul conversatiei si cititului

- testul televizorului – consta in studierea pacientului in timp ce priveste la TV cand respiratia este inconstienta

- testul apneei – consta in durata de mentinere a apneei pacientul

- testul lumanari – consta in suflatul in lumanare astfel incat flacara sa nu se stinga, sa fie orizontala si sa nu palpaie

- testul formari bulelor de apa, consta in suflatul pe un tub intr-un vas cu apa astfel incat bulele formate sa aibe aceasi dimensiune si acelas ritm de evacuare

- evaluarea prin perimetrie toracica

- evaluarea prin masurarea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale

- evaluarea prin examenul clinic

2. Evaluarea radiologica – consta in efectuarea de radiografii (static) si/sau radioscopie (dinamic)

3. evaluarea spirografica – necesara pentru evaluarea debitelor si a volumelor pulmonare

4. oximetria – consta in aprecierea CO2 si O2 in sange

5. Evaluarea prin testul de effort – atat pentru respiratie cat si pentru evaluarea cardica si vasculara – se face pe banda de alergare

Curs 2

10.10.2006

Volume si debite respiratorii

Disfunctii respiratorii

Alcatuirea aparatului respirator

- fosele nazale

- gura

- faringe

- laringe

- trahee

- bronhii

- bronhiole

- plamani (2 (stg 2 lobi, dr 3 lobi)

Respiratia se realizeaza :

1. inspir – act activ

2. expir – act pasiv, revenirea

Traseul normal al aerului se face prin caile specifice. Orice alt traseu este patogenic. Aparatul respirator asigura aportul de O2 necesar organismului si elimina CO2.

Circulatia sangvina este de 2 feluri : mare si mica.

In inspir aerul patrunde prin cavitatea nazala/bucala à trahee à plamani pe care ii extinde. Muschi care se contracta sunt pectorali, intercostali si diafragmul. Plamanul se extinde, cutia toracica isi mareste volumul à creste diametrul anteroposterior, longitudinal si transversal.

In expir aerul iese din plamani à fosele nazale ; diafragmul se relaxeaza si revine pasiv. Muschii intercostali se relaxeaza + pectorali si cutia toracica isi micsoreaza diametrul.

Pentru a diferentia .................. respiratori trebuie cunoscute volumele si debitele respiratorii, prin spirometrie :

- explorare statica – se masoara cantitatea de aer vehiculata in diferite faze ale respiratiei (=volume)

- explorare dinamica – debite ventilatorii

Conditii pentru efectuarea spirometriei :

- repaus fizic si psihic 30 de min

- liniste deplina in sala de explorare

- sus in sezand

Volume pulmonare

VC = cantitatea de aer inspirat si expirat in cursul unei respiratii obijnuite in conditii de repaus (500 cm3)

VIR = cantitatea de aer care poate fi inspirata printr-o inspiratie maxima la sfarsitul unei inspiratii obijnuita (1500cm3)

VER = cantitatea de aer ce poate fi expirata dupa o expiratie obijnuita printr-un efort maxim de expiratie (1500cm3)

CV = volumul maxim de aer care patrunde si poate fi evacuat din caile respiratori (=VC+ VIR + VER), variaza de la un subiect la altul in functie de hora, pozitie, activitate fizica.