Legislație sanitară

LEGISLAȚIE SANITARĂ.ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE MEDICALĂ

RESPONSABILITATEA MEDICALĂ ÎN ROMÂNIA

a. Norme de reglementare în domeniu

b. Responsabilitatea medicală în viziunea U.E.

Activitatea profesională din sănătate presupune:

- pregătire medicală temeinică (informare și perfecționare continuă);

- aplicarea corectă a cunoștințelor (abnegație, tărie, devotament).

În medicină, normele juridice se combină în mod adecvat cu cele tehnice, administrative și etice.

Greșelile comise de unii specialiști pot avea consecințe juridice asupra întregului colectiv.

În măsura în care nerespectarea acestor norme constituie o violare certă a unor norme de drept, va fi antrenată corespunzător și jurisdicția instanțelor.

Delimitarea răspunderii etice de cea juridică este anevoioasă – calea „Comisiilor de expertiză” (specialitate).

Caracterul incriminării a fost centrat pe criteriul unei responsabilități certe.

Considerentele de bază ale responsabilităţii medicale:

obligaţia prin lege de asigurare a îngrijirilor necesare;

normele sunt asociate cu principiile eticii și ale deontologiei medicale;

cooperare normativă corectă la nivelul echipei medicale;

educaţia simţului răspunderii şi prudenţei în decizia profesională;

Considerentele de bază ale responsabilităţii medicale (continuare):

înscrierea obligaţiilor medicale la specificul specialității în:

coduri deontologice;

colegii;

ordine deontologice;

proceduri de urmat, etc.

PRINCIPALELE FORME ALE RĂSPUNDERII

1- disciplinare (neîndeplinirea unor obligații în cadrul serviciului impuse de legi, regulamente, instrucțiuni sau fișa postului);

2 - administrative (încălcarea unor dispoziții /norme interioare);

3 - contravenționale (sancțiuni de natură contravențională în legătură cu obligațiile de serviciu);

4 - penale (pentru fapte ce sunt calificate infracțiuni);

5 - civile delictuale (fapte producătoare de prejudicii din culpă în exercițiul profesiunii);

6 - contractuală (încălcarea obligațiilor profesionale convenite prin contract, fișa postului sau alte atribute).

NORME DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIU

1. XXX Legea dreptului pacientului, nr. 46/2003;

2. XXX Norme de aplicare a legii dreptului pacientului, Ordinul ministrului sănătății nr.386/07.04.2004,

3. XXX Autorizația de liberă practică medicală, Ordinul ministrului sănătății nr.979/30.07.2004;

4. Legea Nr. 629 din 13 noiembrie 2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.124/1998 privind organizarea şi funcționarea cabinetelor medicale;

5. Legea privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România(Legea nr. 96/2007, M. Of. nr. 267 din 20 aprilie 2007);

7. XXX Contractul de asigurare de răspundere civilă – malpraxis;

8. XXX Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor;

9. XXX Legea dreptului pacientului, nr. 46/2003;

10. XXX Norme de aplicare a legii dreptului pacientului, Ordinul ministrului sănătății nr.386/07.04.2004;

11. XXX Autorizația de liberă practică medicală, Ordinul ministrului sănătății nr. 979/30.07.2004;

12. XXX Norme metodologice de evaluare pentru acreditarea cabinetelor medicale, Ordinul ministrului sănătății nr. 544/06.04.2004.

13. Codul de deontologie medicală (adoptat de Adunarea Generală Națională a Colegiului Medicilor în temeiul art. nr. 27 din Legea 74 din 25.03.1995 privind exercitarea profesiei de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din Romania).

14. Codul de etică și deontologie al asistentului medical generalist, al moașei și al asistentului medical din România (adoptat – 09.07.2009).