Materie pentru asistenți medicali

Sistem de invatat (am invatat si apoi am scris totul aici pe derost – deci ce scrie aici e invatat pe derost – am invatat pt examenele din iarna)

Materie pentru asistentii medicali

ANATOMIE

SISITEMUL OSOS

In corp sunt 206 oase. Osul lung e alcatuit din diafiza cu os compact si 2 epifize ce contin inauntru tesut osos spongios cu maduva hematogena. Oasele pot fi lungi, scurte, late, cu diferite forme (cubiod, fereastra ovala, ciocan, scarita, nicovala, etc). Oasele late precum sternul si frontalul sunt formate din 2 tablii de os compact iar in interiorul lor se gaseste tesut osos spongios (diploe).

Oasele coprului sunt clasificate in :oasele capului, oasele trunchiului, oasele membrelor.

Oasele capului se clasifica in :

1. Neurocraniul : format din 8 oase dintre care 4 perechi (2 parietale, 2 temporale), si 4 neperechi (etmoid, sfenoid, frontal, occipital)

2. Viscerocraniul : format din 14 oase dintre care 2 neperechi (vomerul si mandibula) si 12 perechi (2 oase maxilare, 2 palatine, 2 zigomatice, 2 nazale, 2 cornete nazale inferioare, 2 lacrimale)

Oasele trunchiului sunt formate din : coaste, coloana vertebrala, stern.

Sternul este alcatuit din corp, manubriu si apendice xifoid.

Coloana vertebrala e formata din 33-34 vertebre, dintre care : 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale, 4-5 coccigiene. Vertebrele se articuleaza unele cu altele prin discurile intervertebrale. O vertebra e alcatuita din corp vertebral, arc cu 3 apofize (una mediala spinoasa, si 2 transverse), gaura vertebrala.

Coastele sunt in numar de 12 perechi, dintre care : 7 perechi coaste adevarate, 3 false, 2 libere (flotante). Ele se articuleaza cu sternul.

Membrul superior se leaga de trunchi prin centura scapulara formata din omoplat si clavicula. Membrul e alcatuit din humerus, ulna (cubitus), radius, 8 oase carpiene (pe doua randuri : scafoid, semilunar, piramidal, pisiform ; trapez, trapezoid, osul mare si osul cu carlig), metacarpiene, falange.

Membrul inferior se leaga de trunchi prin centura pelviana alcatuita din oasele coxale care impreuna cu osul sacrum si coccisul formeaza bazinul. Membrul e alcatuit din osul femur, rotula (patela), tibie, fibula (peroneu), 7 oase tarsiene (astragal, calcaneu, cuboid, scafoid, 3 oase cuneiforme), metatarsiene, falange.

Oasele au rol in hematogeneza, statiune bipeda, protejarea unor organe, pasiv in locomotie, etc.

Osificarea poate fi:

- osteogeneza de membrana in care se inlocuieste tesut conjunctiv fibros cu tesut osos . (oasele boltii craniului, clavicula, mandibula).

- osteogeneza endocondrala consta in inlocuirea tesutului cartilaginos in tesut osos (vertebrele, oasele membrelor).

Osificarea completa va avea loc pe la 20-25 ani. Oasele pot creste in grosime cu ajutorul periostului (bine vascularizat si inervat ce se gaseste doar pe diafiza, si si in locuri cu cartilaj), si in lungime cu ajutorul cartilajeor de crestere (intre epifiza si diafiza).

Oasele coxale sunt oase pereche. Ele au o cavitate acetabulara, iar mai jos este cavitatea obturatorie unde intra capul femural.. Osul sacral, compus din cele 5 vertebre sacrale, are mai multe gauri sacrate. Femurul contine cap femural, gat femural (anatomic si chirurgical), marele trohante (o formatiune la gatul femurului) si micul trohante.. Cotul are un os numit olecran. Scapula sau omplatul are o proeminenta numita spina scapulei iar aceasta are un acromion.

ARTICULATIILE

Se cunosc 3 tipuri de articulatii :

1. Sinartroze – articulatii imobile, fixe. Sinartrozele pot fi :

- sindesmoze : ele au tesut fibros intretesut intre cele 2 oase ale articulatiei. Exemplu de articulatie : suturile de la oasele craniului.

- sincondroze : au tesut conjunctiv intre cele 2 oase. De exemplu articulatia fixa a simfizei pubiene.

2. Amfiartroze – articulatii cu mobilitate redusa. De ex. coloana vertebrala.

3. Diartroze - cu moblilitate mare. Ale au in componenta :

- capsula articulara ce tine inpreuna capetele osului.

- capetele osului ce participa in articulatie

- cartilaje

- lichid sinovial (e ca un ulei ce unge articulatia)

- cavitate articulara

- meniscuri

Intr-o articulatie mobila se pot face urmatoarele miscari :

- flexie si extensie = apropierea a 2 segmente alaturate una de cealalta si departarea lor

- adductie si abductie = aducere a unui membru aproape de axul median al corpului si departare

- supinatie si pronatie = rotirea palmei spre anterior (ca pentru a tine supa), si rotirea ei spre interior

D.p.d.v. al sensului miscarilor intro articulatie, acestea pot fi:

- uniaxiale (intr-un singur sens): art. plane (tars, carp), trohoide si trohleare (la cot)

- biaxiale: in sea (clavicula), metacarpofalangiene, radiocarpiana (a pumnului)

- poliaxiale: sferoidale (sold, umar)

Articulatii ale membrului superior: radiocarpiana, sternoclaviculara, acromioclaviculara, coracoclaviculara

Articulatii ale membrelor inferioare: simfiza pubiana, coxofemurala, sacroiliaca, a genunchiului