Medicină familie

Omul parcurge de-a lungul vietii sale mai multe etape de dezvoltare, ultimele etape (varstnic: 61-75 ani; batran: 76-85 ani;longeviv peste 85ani) asociind modificari caracteristice procesului de imbatranire fiziologica.

Imbatranirea organismului uman este cel mai bine caracterizata prin limitarea progresiva a resurselor homeostatice ale fiecarui sistem de organe.Acest declin este cunoscut sub denumirea de “ homeostenoza”, cu debut din a treia decada de viata; este un proces gradat, linear dar si cu variatii individuale; este influentat de regimul alimentar, mediu si de obiceiurile personale.

Un declin brusc al unei functii sau sistem nu trebuie privit ca un proces de imbatranire normala, el fiind de fapt consecinta unei maladii.”Imbatranirea normala poate fi atenuata intr-o oarecare masura prin modificarea factorior de risc: fumat, alcool, sedentarism, obiceiuri alimentare, HTA, etc.

Studii demografice recente privind speranta de viata prefigureaza o crestere a acesteia in urmatorii cincizeci de ani prin imbunatatirea conditiilor de ingrijire a varsnicilor si scaderea sporului natural.

In prezent, speranta medie de viata este variabila in functie de varsta de referinta.

Varsta Speranta de viata

65 ani 17 ani

75 ani 11 ani

85 ani 6 ani

90 ani 4 ani

100 ani 2 ani

Pe de alta parte, scaderea rezervelor fiziologice determina o susceptibilitate crescuta a varstnicilor pentru aparitia unor boli, infirmitati; astfel ei sunt vulnerabili la orice solicitare ambientala, patologica sau farmacologica.

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PATOLOGIEI VARSTNICULUI

Principiu Observatii

Debutul clinic atipic Simptomatologia se va rasfrange asupra sistemului de organe considerat veriga cea mai slaba

Debut precoce Prin disfunctionalitatea mecanismelor compensatorii

Coexistenta mai multor afectiuni curabile Prin compromiterea simultana a mai multor mecanisme homeostatice; ameliorari minime ale fiecareia pot aduce un beneficiu general spectaculos

Parametrii clinici si biologici modificati sunt frecvent intalniti la varstnici Se poate sa nu explice un anumit simptom; nu au obligatoriu valoare diagnostica ,ex. Extrasistole ventriculare,bacteriurie,scaderea tolerantei la glucoza, scaderea mineralizarii osoase, contractii involuntare ale vezicii urinare

Etiologie multipla si evolutie complexa Este putin probabil ca tratarea unei singure afectiuni sa duca la vindecarea unui pacient varstnic

Eficienta crescuta a profilaxiei si a tratamentului la varstnic Varstnicul este mai predispus la consecintele negative ale bolii comparativ cu subiectul tanar

MODIFICARILE CORELATE CU VARSTA SI CONSECINTELE LOR

Organul sau sistemul Modificarile fiziologice corelate cu varsta Consecintele modificarilor fiziologice Consecintele bolilor,nu ale varstei

Generale ↑Grasimea corporala

↓Apa totala din organism ↑Volumulde distributie al medicamentelor liposolubile

↓Volumul de distributie al medicamentelor hidrosolubile Obezitate

Anorexie

Ochi si urechi Presbitia

Opacifierea cristalinului

↓Acuitatii pentru frecventele inalte ↓Acomodarea

↑Sensibilitatea la lumina

Dificultati de discriminare a cuvintelor daca exista un zgomot de fond Orbire

Surditate

Endocrin Perturbareahomeostaziei glucozei

↓Clearence-ul tiroxinei(si productia)

↑ADH,↓renina,↓aldosteronul,

↓Testosteronul

↓Absorbtia vitaminei D si activarea acesteia ↑Glicemia ca raspuns la afectiunile acute

↓Doza T4 necesara in hipotiroidism

Osteopenie Diabet zaharat

Disfunctie tiroidiana

↓Na2+,↑K+

Impotenta

Osteomalacie, fracturi

Respirator ↓Elasticitatea pulmonara si

↑rigiditatea cutiei toracice Dezechilibru ventilatie-perfuzie si↓PaO2 Dispnee, hipoxie

Cardiovascular ↓Complianta arteriala si↑TA sistolica→HVS

↓Responsivitateaβ-adrenergica

↓Sensibilitatea baroreceptorilorsi

↓ automatismul nodului sinusal Hipotensiune la ↑frecventei cardiace ,depletia volemica sau pierderea contractiei atriale

↓Debitul cardiac si bradicardie ca raspuns la stres

Preturbarea modificarii tensiunii arteriale in ortostatism,la depletia volemica Sincopa

Insuficienta cardiaca

Bloc cardiac

Gastrointestinal ↓Functia hepatica

↓Aciditatea gastrica

↓Motilitatea colonului

↓Functia ano-rectala Intarzierea metabolizarii unor medicamente

↓Absorbtia de Ca2+ pe stomacul gol

Constipatie Ciroza

Osteoporoza, deficit de vitamina B12

Fecalom

Incontinenta fecala

Hematologice si sistemul imun ↓Rezerva medulara

↓Reactivitatea celulelor T

↑Autoanticorpii

Raspuns la PPD fals-negativ

Factor reumatoid fals-pozitiv, anticorpi antinucleari Anemie

Afectiuni autoimune

Renal ↓Rata FG

↓Functia de concentratie-dilutie a urinei Perturbarea excretiei unor medicamente

Raspuns intarziat la restrictia sau la supraincarcarea salina sau hidrica, nicturie ↑Creatinina serica

sau ↑Na+

Urogenital Atrofia mucoasei vaginale sau uretrale

↓Contractilitatea vezicii urinare

Hipertrofia de prostata Dispareunie, bacteriurie

↑Volumul urinar rezidual Infectii urinare simptomatice

Incontinenta urinara, retentie de urina

Cancer de prostata

Osteoarticular si muscular ↓Masa corporala efectiva, masa musculara

↓Densitatea osoasa ↓Forta

Osteopenie Perturbari functionale

Fractura de sold

Sistem nervos Atrofia cerebrala

↓Sinteza de catecolamine cerebrale

↓Sinteza dopaminergica la nivelul creierului

↓Reflexele de echilibru

↓Stadiul 4 al somnului Uitare, senescenta benigna

Semne de afectare a lobului frontal

Mers teapan

↑Balansul corpului

Trezire matinala, insomnie Dementa, delir

Depresie

Boala Parkinson

Caderi

Apnee in timpul somnului