Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 120 în total
Cuvinte : 46773
Mărime: 298.40KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

I . Medicina familiei / Medicina generala

- baze teoretice -

1.1. Medicina familiei / Medicina generala – specialitate unica.

Medicina de familie este specialitatea care oferă asistenta medicala primara, continua si integrala si care prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice si recuperative contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, familiei si colectivitatii.

MEDICUL DE FAMILIE este acel medic care oferă asistenta medicala primara, personala si de continuitate individului, familiei sau comunitatii indiferent de vârsta, sex sau boala. (definiţia acceptata de OMS)

Asistenta medicală primară reprezintă totalitatea serviciilor de sănătate integrate si accesibile prestate de medicul generalist, care este responsabil pentru rezolvarea marii majorităti a problemelor de sănătate individuală, care are o legătură strânsă cu pacientii si care activează în context familial si comunitar (definitie dată de IOM - Institution of Medicine's Committee on the Future of Primary Care, 1996).

La Conferinta de la Alma-Ata din 1979, s-a stabilit că îngrijirile primare de sănătate sunt «îngrijiri esentiale de sănătate bazate pe metode si tehnologii practice, pertinente din punct de vedere stiintific si acceptate din punct de vedere social, care să fie accesibile tuturor indivizilor si familiilor din comunitate, prin întreaga lor participare, si la un cost pe care comunitatea si tara si-l poate permite. Îngrijirile primare de sănătate sunt primul nivel al contactului indivizilor, familiei si comunitătii cu sistemul de sănătate. Ele sunt furnizate de persoane calificate si cuprind atât servicii preventive, cât si servicii curative».

Hipocrate, creatorul scolii de medicină din Cos, al cărui jurământ este încă rostit de absolventii universitătilor medicale, desi a rămas în istorie, nu a avut monopolul medicinii în Grecia Antică. Mai exista o scoală medicală rivală, la Knidos. În timp ce Hipocrate îi învăta pe studentii săi cum să îngrijească pacientul ca un sistem unitar, medicii din Knidos erau reductionisti, ei se axau pe tratarea bolilor si a organelor. Ei ar putea fi considerati ca fiind primii specialisti. Desigur, cunostintele de atunci erau limitate si poate acesta este motivul pentru care această abordare a medicinii nu a avut succes. Cert este că medicina hipocratică, bazată pe acordarea îngrijirilor medicale omului privit ca un întreg a avut o mai mare recunoastere. Primii medici practicau medicina generală. Pe măsură ce cunostintele medicale au evoluat, s-a simtit nevoia dezvoltării unor specialităti care să studieze anumite segmente ale stiintelor medicale. Procesul s-a accentuat apoi paralel cu dezvoltarea tehnologiilor moderne, al noilor metode de investigare si tratament.

Drumul parcurs de medicina generală spre redefinirea pozitiei sale în epoca modernă a fost anevoios si plin de piedici din partea celor care nu vroiau să înteleagă viitorul.Greutătile întâmpinate de medicina generală, frustrările si greutătile medicilor au fost urmate în unele tări de scăderea dramatică a numărului medicilor generalisti. Cel mai sugestiv este cazul SUA, unde numărul medicilor generalisti a scăzut până la 15%, punând probleme mari sistemului de sănătate. În prezent se fac eforturi mari de atragere a medicilor spre medicina de familie prin diverse modalităti. Dar, semnalul tras de medicii americani a avut ca rezultat o reluare a eforturilor pentru definirea statutului medicilor generalisti . În 1962 a fost creată o grupare formată din 10 medici generalisti cu scopul de a conserva acele pretioase însusiri ale vechiului generalist. Acestia s-au hotărât să pună bazele unei “miscări” care să ducă la crearea unei noi specialităti - medicina familiei. După multe eforturi, în 1969 medicina familiei era recunoscută în învătământul postuniversitar si universitar. În următorii 10 ani s-au derulat peste 400 de programe de pregătire a medicilor de familie.

1.2. Doctrina, obiectul si metodologia.WONCA EUROPE 2002 - DEFINITIA EUROPEANĂ A MEDICINEI GENERALE / MEDICINA FAMILIEI

Din cauza aplicabilitătii pe scară largă în Europa, acest document se limitează la principalele competente ale medicului generalist(GP-MF) care formeaza un model teoretic.

Competenta poate fi definită ca posibilitatea cadrului medical de a-si efectua cu succes îndatoririle profesionale care, realizîndu-se în conditii de izolare, sînt mai greu de observat pentru cei dinafara .În felul acesta, competenta poate fi văzută ca si capabilitatea individului de a actiona la nivelul cerut, într-o situatie dată.

Performanta poate fi definită ca si ceea ce face de obicei un medic în îngrijirea clinică si comunicarea cu pacientul în practica zilnică. Este considerată foarte dependentă de conditiile si cerintele existente de sănătate, de posibilitătile financiare si structurale, de posibilitătile practicii si de suport.

Domeniul întins al asistentei medicale primare a fost clasificat în 3 arii principale pe o axa: obligatii clinice, comunicarea cu pacientul si managementul practicii .

Fiind o disciplină stiintifică centrata pe persoană, se iau in considerare trei trăsaturi caracteristice ale competentei : aspectul contextual, atitudinal si stiintific. Medicul, fiind un specialist centrat pe persoană, foloseste contextul persoanei în procesul decizional. Desi comunicarea cu pacientii include atitudinea, introducând atitudinea ca o trasătură separată, o includem în aspectele comportamentale profesionale ale disciplinei. Deoarece pregatirea ca generalist este o activitate academică în care evidenta bazată pe dovezi este implicită, acest aspect ar trebui să se regăsească mereu în îndatoririle profesionale ale medicului.

Complexitatea este cea care trebuie să conducă si să se reflecte în realizarea curriculelor pentru instruire, cercetare, si asigurarea calitătii.

1.3. Principiile si functiile MG/MF. De la principiile de bază ale MG/MF la principalele competente ale medicului de familie si asistentului medical generalist.

Cele 11 caracteristici ale disciplinei de medicină generală au legătura cu cele 11 aptitudini pe care orice medic specialist de medicină a familiei ar trebui sa le aibă. Din cauza interrelatiei dintre ele, acestea sunt grupate în 6 categorii de principale competente. Fiecare grupă este descrisă prin aspectele ei esentiale:

1. Managementul îngrjirii primare include urmatoarele aptitudini:

-să se ocupe de primul contact cu pacientii, făcând fată problemelor netriate anterior

-să acopere întreaga arie a problemelor de sănătate

-să coordoneze îngrijirile de sănătate cu alti colegi si specialisti

-să stăpânească corect si eficient ultimele dispozitii legale si utilizarea serviciilor de sănătate

-să facă disponibile pacientului serviciile corecte ale sistemului de sănătate

-să actioneze ca un reprezentant al pacientului

2. Îngrijirea centrată pe persoană include abilitatea de a:

-adopta o metoda de abordare centrată pe persoană, tratând pacientii si problemele lor în contextul circumstantelor pacientului

-să aplice consultatia de medicină generală, construind o relatie efectivă medic-pacient, respectând autonomia pacientului

-să comunice, să ordoneze prioritătile si să actioneze în colaborare cu pacientul

-să asigure continuitatea longitudinală a îngrijirilor de sănătate determinate de nevoile pacientului, în acelasi timp cu continuitatea si coordonarea managementului îngrijirilor de sănătate

3. Îndemânarea de a rezolva problema specifică include urmatoarele abilităti:

-să coreleze luarea deciziei medicale într-o problemă specifică cu prevalenta si incidenta îmbolnavirii în comunitatea respectivă

-să selecteze si să interpreteze informatiile obtinute prin anamneză, examen obiectiv si investigatiile paraclinice si să le aplice într-un plan adaptat de management al bolii în colaborare cu pacientul

-să adopte principiile potrivite de munca, (ex:investigatii ierarhizate) folosind timpul ca o unealtă în favoarea lui si să tolereze incertitudinea

-să intervină urgent când e necesar

-să stăpânească situatiile care se pot prezenta urgent si nediferentiat

-să facă efective si eficiente folosirea diagnosticului si a interventiilor terapeutice

4. Abordarea comprehensivă include abilitătile:

-să stăpâneasca simultan multiplele afectiuni si patologii ale individului în problemele de sănătate atât acute cât si cronice

-să promoveze sănătatea si starea de bine aplicând strategii adecvate pentru promovarea sănătătii si prevenirea îmbolnăvirilor

-să conducă si să coordoneze promovarea sănătătii, preventia, tratamentul, îngrijirile paliative si reabiltarea

5. Orientarea spre comunitate include abilitatea de a:

-împăca nevoile de sănătate individuale ale pacientilor si cele ale comunitătii în care traiesc, stabilind un echilibru între acestea si resursele disponibile .

6. Abordarea holistică include:

-abilitatea de a folosi un model bio-psiho-social tinind cont de dimensiunile culturale si existentiale

Bibliografie

Allen J., Willson A, Frazer R., The academic bases of general practice British Medical Journal, 1992; 268:2060-2065

Boerma W.G., Fleming D.M., The rle of general practitioner in primary health care Stationary Office Books, London 1998

Cabrera A., La medicina familiar en universitad espeniola. Atencion Primaria,1997; 2:63-65

Isselbacher K.J., Braunwald E., Wilson J.D., Martin J.B., Fauci A.S., A.S., Kasper D.L., Principii de medicină internă. Ediţia XIII.Harrison. Ed Orizonturi, Ed. Lider. Bucureşt,1997

Douglas Collins, R., Algorithmic Diagnosis of Symptoms and Signs. Cost- Effective Approach, IGAKU- SHOIN Medical Publishers, Inc., New York ,1995

Douglas Collins, R., Algorithmic Approach to Treatment, Williams& Wilkins, Baltimore 1997

Jacot P. , Le role de medicine de famille dans les systemes de sante. La Revue du Practicien, 1992:6:524-528.

Jompan A. ,Familia si boala , revista Medicina Familiei , nr.16 (aprilie 1997)

Restian A. ,Conceeptia sistemica in medicina, Viata Medicala 1980; 11:221-224.

Restian A., Necesitatea medicinei generale in medicina moderna. Medicina Familie,1994; 1:12-17.

Restian A., Particularitatile diagnosticului in medicina general. Medicina Familiei, 1996

Restian A., Diagnosticul medical, Editura Athena, Bucuresti 1998

Restian A., Mateescu M., Ghid practic de medicina familiei, Editura Universitara “Carol Davila” Bucuresti, 1998

Restian A., Systemic conception in vocational training of family physician, First European Open Conference, Palma de Mallorca, 1999

Tierney L.M. ,Current medical diagnosis and treatment, Appleton and Lange, Connecticut, 1994.

Van Es J.C., Medicul de familie şi pacientul său.Ed Libra. Bucureşti.1997

Voiculescu ,M. ,Medicină generală, Ed. Medicală.1990

Preview document

Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 1
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 2
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 3
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 4
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 5
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 6
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 7
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 8
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 9
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 10
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 11
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 12
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 13
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 14
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 15
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 16
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 17
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 18
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 19
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 20
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 21
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 22
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 23
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 24
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 25
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 26
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 27
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 28
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 29
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 30
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 31
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 32
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 33
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 34
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 35
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 36
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 37
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 38
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 39
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 40
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 41
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 42
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 43
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 44
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 45
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 46
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 47
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 48
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 49
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 50
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 51
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 52
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 53
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 54
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 55
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 56
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 57
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 58
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 59
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 60
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 61
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 62
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 63
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 64
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 65
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 66
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 67
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 68
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 69
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 70
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 71
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 72
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 73
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 74
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 75
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 76
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 77
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 78
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 79
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 80
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 81
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 82
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 83
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 84
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 85
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 86
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 87
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 88
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 89
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 90
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 91
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 92
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 93
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 94
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 95
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 96
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 97
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 98
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 99
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 100
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 101
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 102
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 103
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 104
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 105
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 106
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 107
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 108
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 109
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 110
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 111
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 112
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 113
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 114
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 115
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 116
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 117
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 118
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 119
Medicina familiei - medicină generală - baze teoretice - Pagina 120

Conținut arhivă zip

  • Medicina Familiei - Medicina Generala - Baze Teoretice.doc

Alții au mai descărcat și

Cum să comunicăm fără să vorbim

Cel mai important lucru in comunicare este de a auzi ceea ce nu se spune!“ "Corpul nostru este un text care vorbeste.” O relatie interpersonala...

Histologie

TESUTUL EPITELIAL Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism. Principalele caracteristici: - este format din celule ce au un...

Genetica Umană

A. CONŢINUTUL GENETICII UMANE. 1. GENETICA ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII 1.1. EREDITATEA Ereditatea este proprietatea unui individ de a...

Medicină internă

AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV :definitie, etiologie, simptomatologie, investigatii,principii de tratament AFECTIUNILE ESOFAGIENE - ESOFAGITA...

Boli Lisosomale

Date clinice si de laborator ale bolilor lizozomale de stocaj: Mucopolizaharidoze, Mucolipidoze, Lipidozele Mucopolizaharidozele Sindromul...

Medicina Socială

Definiţii. Terminologie. Sănătatea publică reprezintă ansamblul cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor populaţiei orientat spre menţinerea...

Mama și copilul

NURSING COMUNITAR – EDUCATIE PENTRU SANATATE Cap. 1 Scurt istoric al ingrijirilor de sanatate Daca in istoria medicinii universale se afirma ca “...

Kinetoterapia în Afecțiunile Neurologice și Pediatrice

TITLUL DISCIPLINEI: KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGICE ŞI PEDIATRICE CURS 1 ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE ISCHEMICE În ischemia...

Te-ar putea interesa și

Bugete Publice și Fiscalitate

Cap.1.ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA 1.1. Scurt istoric al liceului teoretic “Garabet Ibraileanu” Iasi La 10 noiembrie 1899 se inaugurează cursurile...

Ai nevoie de altceva?